DOAMNE DA-MI CURAJ SA SCHIMB CEEA CE POT, RABDARE SA ACCEPT CEEA CE NU POATE FI SCHIMBAT SI INTELEPCIUNE SA RECUNOSC DEOSEBIREA DINTRE ACESTEA.
iubirea
"Iisus iubea. Era dragostea, marele şi minunatul dar pe care-l făcea omenirii. Si a proclamat deschis că originea acestei iubiri este Tatăl ce trăia în El - acelaşi Tată care trăieşte în toţi oamenii.
Ceea ce dădea lui Iisus libertatea şi forţa de a îmbrăţişa întreaga omenire, era cunoaşterea unirii sale şi identitatea cu Tatăl. El s-a desprins rând pe rând de iluziile care erau cauza unei vieţi de ipocrizie; şi făcând-o El exprima din plin pe Tatăl trăind in El."
Ceea ce dădea lui Iisus libertatea şi forţa de a îmbrăţişa întreaga omenire, era cunoaşterea unirii sale şi identitatea cu Tatăl. El s-a desprins rând pe rând de iluziile care erau cauza unei vieţi de ipocrizie; şi făcând-o El exprima din plin pe Tatăl trăind in El."
RUGA
"Dumnezeule, ajuta-ma sa simt puterea, acea flacara aprinsa din mine si lasa-ma sa simt pasiunea de a fi mai puternic decat am fost vreodata. Lasa-ma sa pasesc in lume asemenea unei flacari a luminii tale, stiind ca fiecare noua zi reprezinta un inceput, o sansa de a pune in aplicare ceea ce stiu."
"Atotputernice Spirit al Luminii ce straluci in Cosmos, atrage-mi flacara, in armonie, spre tine.
Ridica-mi focul din intuneric,
Atractie a focului care este Una cu TOTUL.
Ridica-mi sufletul, tu preaputernice.
Copil al Luminii, nu-ti intoarce fata de la mine.
Fa-ma sa ma topesc in cuptorul tau;
Cel ce esti una cu toate lucrurile si toate lucrurile
Una cu tine, foc al vietii si Una cu Mintea."
TOTH
"Atotputernice Spirit al Luminii ce straluci in Cosmos, atrage-mi flacara, in armonie, spre tine.
Ridica-mi focul din intuneric,
Atractie a focului care este Una cu TOTUL.
Ridica-mi sufletul, tu preaputernice.
Copil al Luminii, nu-ti intoarce fata de la mine.
Fa-ma sa ma topesc in cuptorul tau;
Cel ce esti una cu toate lucrurile si toate lucrurile
Una cu tine, foc al vietii si Una cu Mintea."
TOTH
IMNUL VIETII
Viata e o sansa - nu o lasa sa se piarda/
Viata e frumusete - admir-o/
Viata e o bucurie - gust-o din plin/
Viata e un vis - transforma-l in realitate/
Viata e o sfidare - infrunt-o/
Viata e o datorie - implineste-o/
Viata e un j o c - joaca-l/
Viata e pretioasa - ai grija de ea/
Viata e o bogatie - pazeste-o/
Viata e dragoste - bucura-te de ea/
Viata e un mister - incearca sa-l patrunzi/
Viata e o promisiune - n-o lasa neimplinita/
Viata e tristete - treci peste ea/
Viata e un imn - canta-l/
Viata e o lupta - accept-o si castig-o/
Viata e o tragedie - fii tare/
Viata e o aventura - indrazneste sa ti-o asumi/
Viata e fericire - fii astfel incat sa o meriti/
Viata e Viata - ocroteste-o!
MAICA TEREZA
sâmbătă, 26 ianuarie 2013
POVESTEA PICATURII
A fost odata ca niciodata un discipol care îl întreba pe maestrul sau:
- Care este lucrul ce ma separa de adevar ?
Maestrul îi spuse:
Nu esti singurul care este separat de adevar, mai sunt si altii. Îti voi spune douasprezece povestioare care îti vor parea simple. Trebuie sa meditezi asupra acestora tot timpul si chiar de ti se va parea ca le-ai înteles, nu te opri din a medita asupra lor pâna ce aceste simple povesti vor capata proportii uriase si pâna vor deveni din nou simple.
Prima poveste:
A fost odata ca niciodata o picatura într-un Ocean ce spunea ca nu exista Ocean. Tot astfel se întâmpla cu multi oameni. Traiesc înlauntrul lui Dumnezeu si spun ca nu exista Dumnezeu.
A doua poveste:
“Vreau sa fiu libera” spuse picatura de apa din mijlocul Oceanului; si oceanul în compasiunea sa a ridicat-o la suprafata.
“Vreau sa fiu libera” spuse din nou picatura de apa si soarele auzindu-i glasul o aseza într-un nor.
“Vreau sa fiu libera” spuse picatura înca o data si norul o elibera iar aceasta cazu din nou în Ocean.
A treia poveste:
O picatura intelectuala este o picatura intelectuala, dar nu mai apartine Oceanului.
A patra poveste:
” Nici o picatura nu are nici o valoare” spuse picatura din mijlocul Oceanului.
A cincea poveste:
” Fara nici o îndoiala, exista un lucru de care eu mi-am dat seama, eu sunt mai importanta decât oceanul.” Spuse picatura din ocean.
A sasea poveste:
” Nu voi putea niciodata sa ajung la Ocean” spuse picatura din Ocean.
A saptea poveste:
” Oh, ce-mi pasa mie de Ocean ” spuse picatura din Ocean.
A opta poveste:
Era odata o picatura care-si regreta soarta, la urma urmei, ea era în mijlocul Oceanului si nu stia nimic despre Ocean.
A noua poveste:
O picatura din Ocean chema toate celelalte picaturi sa i se alature pentru a se rascula împotriva Oceanului.
A zecea poveste:
” Prin puterea cu care am fost investita” spuse picatura din Ocean, “prin puterea cu care am fost investita, de astazi sunteti excluse din Ocean.”
A unsprezecea poveste:
” Tu te afli în mijlocul iubirii mele” îi spuse Oceanul picaturii de apa. Dar picatura nu auzi Oceanul pentru ca era plina de iubire pentru alta picatura.
A doasprezecea poveste:
” Daca as putea cuprinde” gândi o picatura ” fiecare picatura cu dragostea mea atunci as deveni Oceanul.”
Cum gândi aceasta, picatura începu sa reverse dragostea sa asupra tuturor picaturilor, pe rând. Dar era o picatura care îi facuse un mare rau si desi era capabila de o mare iubire, picatura nu putu sa o ierte. Si pentru ca nu putu sa-si reverse dragostea sa asupra acesteia nu putu sa devina Oceanul.
Discipolul îl întreba pe maestrul sau:
- A existat vreodata o picatura care a devenit Oceanul ?
Si maestrul îi spuse ultima sa poveste:
Era odata o picatura care cauta Pacea Oceanului, ce cauta Profunzimea Oceanului. Dorinta îi era mare si puterea de iertare îi era mare si deodata Oceanul îi spuse:
” Tu si cu mine, noi suntem una.” Si Oceanul îsi deschise larg bratele si îmbratisa picatura, si tot ce apartinea Oceanului deveni si al picaturii.
Ea se patrunse de pacea Oceanului, se întinse pe toata suprafata Oceanului si prin profunzimea sa deveni salvarea lumii.
” Afla astfel, o ucenicule, ca Oceanul este plin de iubire pentru cei ce-l iubesc si ca-i primeste în maretia sa pe cei ce o doresc cu adevarat.”
” Dar ce se va întâmpla daca o astfel de picatura devine murdara?” întreba discipolul.
Maestrul râse din toata inima: “O picatura nu poate deveni atât de murdara încât oceanul sa nu o poata curata.”
SURSA: http://www.desavarsirespirituala.ro/?p=942
joi, 17 ianuarie 2013
TRIST...
Am citit versurile acestea undeva si ma gandesc la cat adevar este in ele si mai ales la cat de trist poate fi un spirit sensibil si frumos capabil fiind sa vada realitatea care ne inconjoara.
"Radiografie
Frigul din suflet tânjeste soare,
Iar plictiseala-mi viseaza uitare.
E-o lume goala, traind degeaba
Doar nenorocul îsi face treaba.
Ni-i viata prea plina de rautate
Minciuna-i la rang de sinceritate
Iubirea-i o vorba, acolo, si ea
Iluzie stearpa, de vreme rea.
Cu glas de soapta, plin de minciuna,
Rostim o vorba ce-i doar o gluma
Proasta si trista, dar des o cam rostim:
„Iubesc"... dar ce-nsemna? Deloc nu stim.
Sinceritatea-i o marfa proasta
Ipocrizie e viata noastra.
Sincer sa fie, nimeni nu poate,
Iar adevaru-i demult pe moarte.
Ni-s vietile pline doar de iluzii
Si din sperante cream confuzii.
Care ni-i scopul, la urma-urmei?
Sa fim asemeni cu restul turmei?
Nimeni nu vrea sa sparga necazul
Lumii, putin, sa-i schimbe macazul.
Viata ne-o ducem dupa instincte
Albul si negrul nu-s prea distincte.
Doar cenusiul, vesnic, troneaza
Drumul vietii, ni-l tot vegheaza.
Despre dreptate, nu-i nici o veste…
Egalitatea?... E doar o poveste!
Un basm frumos, dar mare minciuna
Fraternitatea-i o gluma buna,
Caci nesimtirea în toate aseaza
Samânta-i tare... balon de emfaza…
...Frigul din suflet, tânjeste soare,
Dar plictiseala adânc de tare ma doare
În lumea stearpa, traim degeaba
Doar nenorocul îsi face treaba..."MARK BARBU
"Radiografie
Frigul din suflet tânjeste soare,
Iar plictiseala-mi viseaza uitare.
E-o lume goala, traind degeaba
Doar nenorocul îsi face treaba.
Ni-i viata prea plina de rautate
Minciuna-i la rang de sinceritate
Iubirea-i o vorba, acolo, si ea
Iluzie stearpa, de vreme rea.
Cu glas de soapta, plin de minciuna,
Rostim o vorba ce-i doar o gluma
Proasta si trista, dar des o cam rostim:
„Iubesc"... dar ce-nsemna? Deloc nu stim.
Sinceritatea-i o marfa proasta
Ipocrizie e viata noastra.
Sincer sa fie, nimeni nu poate,
Iar adevaru-i demult pe moarte.
Ni-s vietile pline doar de iluzii
Si din sperante cream confuzii.
Care ni-i scopul, la urma-urmei?
Sa fim asemeni cu restul turmei?
Nimeni nu vrea sa sparga necazul
Lumii, putin, sa-i schimbe macazul.
Viata ne-o ducem dupa instincte
Albul si negrul nu-s prea distincte.
Doar cenusiul, vesnic, troneaza
Drumul vietii, ni-l tot vegheaza.
Despre dreptate, nu-i nici o veste…
Egalitatea?... E doar o poveste!
Un basm frumos, dar mare minciuna
Fraternitatea-i o gluma buna,
Caci nesimtirea în toate aseaza
Samânta-i tare... balon de emfaza…
...Frigul din suflet, tânjeste soare,
Dar plictiseala adânc de tare ma doare
În lumea stearpa, traim degeaba
Doar nenorocul îsi face treaba..."MARK BARBU
luni, 14 ianuarie 2013
marți, 1 ianuarie 2013
RELATII DE DINCOLO DE TIMP
De-a lungul zecilor si sutelor de vieti pe care le avem, sufletul uman are ocazia de a intilni si de a regasi alte suflete cu care a avut legaturi in alte vieti. Marea majoritate a relatiile pe care le avem in aceasta viata sint de natura karmica. Atunci cind ma refer la relatii, fac referire la toate genurile de relatii pe care le avem in decursul unei vieti: pot fi relatiile cu membrii familiei, cu prietenii, cu colegii de serviciu, relatiile amicale, relatiile parinte/copil etc.
In aceste situatii, vorbim despre ,,regasiri karmice”, adica doua persoane care tocmai s-au intalnit, care se cunosteau, de fapt, din alte existente si au experimentat deja alte tipuri de relatii impreuna. Cele care sunt mai curand pozitive se traduc prin simpatie spontana pentru un (o) necunoscut(a) inca de la primul contact sau prima intalnire. Rezulta de aici o prietenie sau o dragoste care se dezvolta foarte rapid. Regasirile sau intilnirile karmice – indiferent de natura lor – exista pentru a ne ajuta sa evoluam din punct de vedere spiritual, rezolvind anumite probleme emotionale sau relationale.
In acest sens, nu exista intimplari sau coincidente. Fiecare relatie pe care o legam are o anumita semnificatie, un anumit sens, iar daca reusim sa ne raspundem la intrebarea: “Oare de ce persoana X a aparut in viata mea?” vom vedea ca marea majoritate a raspunsurilor se inscriu in urmatoarele categorii:
- pentru a plati o datorie karmica - pentru a-i plati o datorie karmica - pentru a indrepta o greseala comisa altadata - pentru a invata o lectie - pentru evolutia sufletului - din cauza unei morti premature intr-o viata anterioara - pentru a completa sau a duce ceva la bun sfirsit - pentru a ajuta un alt suflet - din dragoste A plati o datorie
“Rascumpararea” este unul dintre principalele motive pentru care stabilim legaturi cu persoane din trecutul nostru. Sufletele noastre sint nevoia de a indrepta lucrurile fata de alte suflete carora le datoram ceva. Aceste datorii karmice se pot acumula pe parcursul mai multor vieti, iar rolurile jucate de noi sau locul de desfasurare se schimba in permanenta.
Nu exista reguli care sa stabileasca perioada de timp in care trebuie sa platita o datorie karmica. Acesta decizie este stabilita, de comun acord, intre spiritul nostru si cel al persoanelor fata de care am acumulat datorii karmice. De obicei, sufletul doreste intotdeauna sa echilibreze situatia intr-un mod pozitiv. Daca ceva nu ni se pare corect intr-o relatie sau intr-o situatie, ar trebui sa meditam asupra acestui fapt, intrebandu-ne sinele superior ce ar trebui sa invatam sau sa “rascumparam”. Subconstientul este un “mecanism” mult mai inteligent decit sintem tentati a crede, iar “ratiunile” lui sint de multe ori diferite fata de ceea ce percepem cu mintea constienta.
A primi plata unei datorii
Uneori ne reincarnam si stabilim legaturi cu o alta persoana pentru a-i oferi acesteia ocazia de a achita o datorie karmica fata de noi sau putem alege sa facem parte din viata altor persoane pentru a contribui la evolutia sufletelor lor. Aceste relatii marcate de datorii apar adesea in cadrul unui cuplu sau al unei familii.
A indrepta un rau sau a invata o lectie
Probabil ca multi dintre noi am avut relatii pe care pur si simplu nu am putut sa le facem sa “functioneze”. Indiferent cit ne-am fi straduit, relatia era vesnic agitata, presarata de despartiri si impacari. Desi doriti sa fiti impreuna, nu va puteti pune de acord in nici o privinta. In cele mai multe situatii, ego-ul intervine ca un obstacol major in acest tip de relatii. Problemele nerezolvate in aceasta viata, se transfera urmatoarei, iar lectiile inimii sint adesea mult mai greu de invatat mai tirziu.
Uneori, in spatele acestui scenariu de viata se afla invatarea lectiei rabdarii, a tolerantei sau a increderii, a nu lasa ego-ul sa distruga o astfel de legatura. Unele dintre dificultatile cu care ne confruntam, de-a lungul vietii pot fi, de fapt, binecuvintari, pentru ca ne dau ocazia de a evolua ca si suflete. Cele mai dificile lectii ale vietii ne fac, de cele mai multe ori, mult mai puternici.
A ajuta alte suflete in evolutia lor
La prima vedere, o astfel de misiune aleasa de catre sufletul nostru poate fi impovaratoare, pentru ca ascunde o mare responsabilitate spirituala fata de cei de linga noi. Aceasta misiune poate avea un cadru mai larg (fata de o comunitate) sau se poate referi doar la o relatie punctuala.
De exemplu, o persoana care isi dedica intreaga viata altei persoane – probabil partenerul de viata sau copilul. Viata celui care primeste se schimba radical datorita influentei acestui suflet. Un exemplu in acest sens ar fi un suflet care se incarneaza pentru a fi mama uni copil cu handicap. Nevoile copiilor ajuta sufletele in drumul lor prin viata. Am putea rasturna situatia, sugerind ca si copilul, la rindul sau, isi ajuta mama. Un suflet se intoarce intr-un trup “incomod”, oferindu-i mamei oportunitatea de a evolua din punct de vedere spiritual si de a da dovada de empatie, compasiune, rabdare, dedicindu-si viata acestui copil care are atit de multa nevoie de ea.
Despartirea din cauza unei morti premature intr-o viata anterioara
Un alt tip de legatura este cea creata in cazul in care viata unei persoane este curmata de o moarte prematura, iar celalalt ramine in viata cu inima frinta de durere; nu accepta despartirea, iar suferinta continua. Adesea, din nefericire, persoana ramasa in viata refuza sa isi refaca viata si se blocheaza intr-un fel de bucla temporala. Durerea generata de pierderea suferita este atit de profunda, incit da nastere unei firi rigide, neinduplecate. Unele persoane nu mai pot iubi din nou sau jura sa nu mai iubeasca. Cind are loc o reincarnare, sufletele sint atrase de aceasta energie singurala si simt dorinta puternica de a fi din nou impreuna.
Problema care apare in aceasta viata este ca una dintre persoane se teme atit de mult si devine aproape paranoica de frica de a nu fi parasit de celalalt, incit isi sufoca partenerul/partenera sau traieste constant cu teama ca se va intimpla ceva rau in cazul relatiei respective. De cele mai multe ori, aceste temeri sint nefondate si sint preluate la nivel subconstient dintr-o viata anterioara. Sint amintiri pastrate la nivelul sufletului nostru. Unele imagini se refera, poate, la bucurii, lectii sau suferinte din vietile anterioare. Desi vietile anterioare sint sterse din memoria noastra constienta, atunci cind ne nastem din nou, sufletul inca mai pastreaza amprente energetice ale acelei existente. Daca le ignoram sau le intelegem in mod gresit, aceste amintiri din vietile trecute ne urmaresc, bintuind noile noastre relatii, neinteleg de unde ni se trag anumite tipare relationale pe care le repetam, iar si iar.
Cind acest tip de trecut karmic apare intr-o relatie mama-copil, mama poate fi superprotectoare, pina intr-atit incit aceasta atitudine devine nesanatoasa la nivel spiritual pentru copil.
Intr-o relatie de dragoste, vedem semnele geloziei, fobiilor nefondate sau nesigurantei. Aceste fobii pot avea sens, daca sint privite din perspectiva vietilor anterioare. Secole de-a rindul, vietile a milioane de oameni au fost distruse din cauza razboaielor, foametei si a altor circumstante. Oamenii mureau pe neasteptate in fiecare zi din cauza unor accidente sau crime fara sens. Sufletele celor morti s-au simtit inselate pentru ca cei dragi nu au avut ocazia sa-si ia ramas bun de la ele sau nu si-au putut indeplini karma alaturi de alte suflete. Sufletele celor care au parasit viata sint nerabdatoare sa se intoarca pe Pamint pentru a fi din nou impreuna cu persoanele iubite pe care le-au avut alaturi in alte existente si pentru a duce la bun sfirsit ceea ce au inceput intr-o alta existenta.
A completa sau a duce ceva la bun sfirsit
Inclusiv la nivel de suflet se poate vorbi de chestiuni ramase nerezolvate. In multe vieti anterioare, anumite lectii au ramas nerezolvate sau neinvatate, unele indatoriri au ramas neindeplinite, anumite relatii nu au fost consumate, iar sufletul simte nevoia acuta de a duce ceva la bun sfirsit. Uneori, nimeni nu intelege de ce puneti atita pasiune si daruire intr-o anumita profesie, cauza sau un anumit hobby. Daca aveti sentimentul ca trebuie sa terminati ceva ori sa puneti capat unei situatii sau unei relatii cu cineva, atunci este probabil ca numite “usi” din trecut nu au fost inchise foarte bine. Tot ce ni se intimpla face parte dintr-un puzzle, iar “piesele” trebuie privite in ansamblu, nu separat.
Pentru evolutia sufletului nostru
Un alt motiv – si adesea cel mai important – pentru care alegem sa ne reincarnam este evolutia sufletelor noastre. In timpul trecerii prin fiecare viata, invatam lectii noi, indeplinim indatoriri, dezvoltam talente si avansam spre niveluri superioare de iluminare spirituala. Ne putem imagina evolutia sufletului in felul urmator: ne facem studiile spirituale incepind de la gradinita si pina la facultate. Exista diferite clase, diferiti profesori si teste la toate nivelurile. In perioada dintre doua vieti, sufletul nostru alege singur ceea ce doreste cu ardoare si are nevoie sa invete; ne alegem, astfel, situatiile prin care trebuie sa trecem, oamenii-cheie care ne vor apare in cale care ne vor ajuta sa ne ducem la bun sfirsit asimilarea lectiilor si invataturilor. Uneori ne putem bloca la “clasa intii” si trebuie sa urmam un “curs” de compasiune. Sau poate ca sufletul nostru nu este multumit de nota la empatie si alege sa mai ramina putin in urma pentru a invata cu adevarat tot ce trebuie sa stie pentru a primi un 10.
Sufletele noastre evolueaza cel mai mult prin ceea ce facem in cadrul celor mai personale relatii ale noastre. Invatam cel mai mult si evoluam cel mai bine prin dificultati, suferinta si durere si poate de aceea se si spune ca in spatele unui aparent rau se ascunde intotdeauna un bine. Multi dintre noi isi aduc aminte de momentele fericite, pline de bucurie, dar la fel de multe dintre astfel de momente se sterg din memorie. Totusi, nu uitam niciodata crizele prin care trecem, pentru ca ele ne schimba in profunzime. Daca viata voastra pare a fi marcata de o succesiune de astfel de crize, incercati sa intelegeti ca atunci cind va confruntati cu astfel de dificultati, sufletul vostru a ales sa avanseze spre un nivel superior sau a ales sa se purifice.
Din dragoste
Multe suflete fac intelegeri cu sufletele pe care le iubesc pentru a se reincarna din nou impreuna doar pentru ca dragostea lor este atit de puternica si intensa. Nu pot suporta gindul de a fi despartite si, adesea, continua sa aleaga sa fie impreuna sau sa se casatoreasca in fiecare viata. O astfel de iubire este atit de puternica, incit energia pe care o creeaza tine oamenii impreuna pe durata mai multor vieti. Este un tip de iubire care rupe lanturile conventionalului, care expandeaza constiinta celor doi spre nivele superioare de intelegere si relationare.
Apoi mai este si legatura mama-copil. Este o legatura atit de puternica, incit poate transcede, de asemenea, mai multe vieti. Iubirea reala a unei mame este, poate, cea mai puternica dintre toate pentru ca este neconditionata. Multe mame doresc sa fie din nou impreuna cu copiii lor pentru ca ii iubesc foarte mult. Daca un suflet simte o astfel de necesitate, va gasi o cale de a se intoarce pe pamint pentru a face parte din viata copiilor, jucind, eventual, un rol diferit.
In loc de incheiere
Trebuie stiut ca intalnirile karmice importante pentru evolutia noastra sint planificate de noi insine in universul spiritual, in perioada dintre doua vieti. Putem alege intre a le suporta in mod inconstient sau, dimpotriva, a incerca sa intelegem ratiunea spirituala de a fi a fiecarei relatii.
Indiferent de rolurile pe care le-am jucat unii in viata altora, relatiile in care sintem implicati ne vorbesc, uneori mai soptit sau cifrat, despre ceea ce avem de scos la lumina din noi, pentru a ne intelege, a ne echilibra, armoniza si pentru a pasi in continuare pe calea desavirsirii spirituale.
sursa: http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/10/28/relatiile-karmice-si-scopul-lor/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)