"Care este adevăratul drum către Dumnezeu. Este prin renunţare, aşa cum cred unii yoghini? Şi cei cu chestia asta care se numeşte suferinţă? Sunt suferinţa şi slujbele drumul spre Dumnezeu, aşa cum spun mulţi asceţi? Îţi câştigi calea spre rai „fiind bun”, aşa cum te învaţă multe religii? Sau eşti liber să acţionezi cum vrei, să încalci sau să ignori orice regulă, să dai deoparte învăţăturile tradiţionale, să te scufunzi în îngăduinţă faţă de propriile slăbiciuni şi, astfel, să descoperi Nirvana, aşa cum spun mulţi adepţi ai mişcării New Age? Ce să aleg? Standarde morale stricte sau atitudine de genul - fă ce-ţi place? Ce să aleg? Valori tradiţionale, sau atitudine de genul - las'că te descurci tu pe moment? Ce să aleg? Cele Zece Porunci sau Cei Şapte Paşi spre Iluminare?
Mare nevoie ai să fie ori una ori alta, nu-i aşa? N-ar putea să fie toate?
Nu ştiu. Te întreb.
Îţi voi răspunde deci, ca să înţelegi cel mai bine, deşi adevărul este implicit. Le spun acest lucru tuturor oamenilor care aud cuvintele Mele şi care caută Adevărul Meu. Fiecărei inimi, care întreabă cu sinceritate care este calea spre Dumnezeu, i se arată. Fiecăruia i se dă un Adevăr spus din inimă. Veniţi către Mine de-a lungul cărării inimii voastre, nu printr-o călătorie a minţii voastre. Nu Mă veţi găsi niciodată în mintea voastră.
Ca să-L cunoşti cu adevărat pe Dumnezeu, trebuie să ieşi din mintea ta.
Întrebarea ta cerşeşte un răspuns şi nu Mă voi da la o parte de la a răspunde interogatoriului tău profund. Voi începe cu o afirmaţie care te va surprinde şi probabil va ofensa sensibilitatea multor oameni.
Nu există ceva ce se numeşte Cele Zece Porunci.
Ca să-L cunoşti cu adevărat pe Dumnezeu, trebuie să ieşi din mintea ta.
Întrebarea ta cerşeşte un răspuns şi nu Mă voi da la o parte de la a răspunde interogatoriului tău profund. Voi începe cu o afirmaţie care te va surprinde şi probabil va ofensa sensibilitatea multor oameni.
Nu există ceva ce se numeşte Cele Zece Porunci.
Dumnezeule, nu există?!
Nu, nu există. Cui să-i poruncesc Eu? Mie Însumi? Şi de ar fi necesare astfel de porunci? Tot ceea ce Eu vreau, este. N'est ce pas?
Prin urmare, de ce ar fi necesar să poruncesc cuiva? Şi dacă aş fi emis porunci, n-ar fi fost ele respectate în mod automat? Cum aş fi putut să doresc cu asemenea ardoare ca ceva că se întâmple, încât să-l poruncesc - şi apoi să stau de-o parte şi să văd că nu Mi-e respectată porunca?
Ce rege ar face asta? Ce conducător?
Adevăr vă spun Eu vouă: Eu nu sunt nici rege, nici conducător. Eu sunt, pur şi simplu, - Creatorul - iar aceasta trebuie să vă stârnească ven¬eraţia. Creatorul nu conduce, ci, pur şi simplu, creează - creează şi con¬tinuă să creeze. V-am creat pe voi - v-am binecuvântat - în chipul şi asemănarea Mea şi v-am făcut anumite promisiuni şi legăminte. V-am spus cu cuvinte clare ce va fi cu voi când veţi deveni una cu Mine.
Tu eşti, ca şi Moise, un căutător zelos. Şi Moise a stat în faţa Mea ca şi tine, cerşindu-Mi răspunsurile. „O, Dumnezeul strămoşilor mei”, a strigat el, „Dumnezeu al Dumnezeului meu, binevoieşte şi arată-mi! Dă-mi un semn ca să le spun oamenilor mei. De unde să ştim că suntem poporul ales?” Şi Eu am mers la Moise, aşa cum am venit la tine acum, cu un pact divin - o promisiune veşnică - un angajament sigur şi categoric. „Cum pot să fiu sigur?”, a întrebat Moise cu jale. „Pentru că aşa ţi-am spus Eu”, am spus. „Ai Cuvântul lui Dumnezeu.”
Şi Cuvântul lui Dumnezeu nu a fost o poruncă, ci un pact. Acestea sunt deci cele ...
Prin urmare, de ce ar fi necesar să poruncesc cuiva? Şi dacă aş fi emis porunci, n-ar fi fost ele respectate în mod automat? Cum aş fi putut să doresc cu asemenea ardoare ca ceva că se întâmple, încât să-l poruncesc - şi apoi să stau de-o parte şi să văd că nu Mi-e respectată porunca?
Ce rege ar face asta? Ce conducător?
Adevăr vă spun Eu vouă: Eu nu sunt nici rege, nici conducător. Eu sunt, pur şi simplu, - Creatorul - iar aceasta trebuie să vă stârnească ven¬eraţia. Creatorul nu conduce, ci, pur şi simplu, creează - creează şi con¬tinuă să creeze. V-am creat pe voi - v-am binecuvântat - în chipul şi asemănarea Mea şi v-am făcut anumite promisiuni şi legăminte. V-am spus cu cuvinte clare ce va fi cu voi când veţi deveni una cu Mine.
Tu eşti, ca şi Moise, un căutător zelos. Şi Moise a stat în faţa Mea ca şi tine, cerşindu-Mi răspunsurile. „O, Dumnezeul strămoşilor mei”, a strigat el, „Dumnezeu al Dumnezeului meu, binevoieşte şi arată-mi! Dă-mi un semn ca să le spun oamenilor mei. De unde să ştim că suntem poporul ales?” Şi Eu am mers la Moise, aşa cum am venit la tine acum, cu un pact divin - o promisiune veşnică - un angajament sigur şi categoric. „Cum pot să fiu sigur?”, a întrebat Moise cu jale. „Pentru că aşa ţi-am spus Eu”, am spus. „Ai Cuvântul lui Dumnezeu.”
Şi Cuvântul lui Dumnezeu nu a fost o poruncă, ci un pact. Acestea sunt deci cele ...
ZECE LEGĂMINTE
Vei şti că ai pornit pe calea lui Dumnezeu şi vei şti că L-ai găsit pe Dumnezeu, pentru că vor apărea aceste semne, aceste îndrumări, aceste schimbări în tine:
1. Îl vei iubi pe Dumnezeu cu toată inima ta, cu toată mintea ta, cu tot sufletul tău. Şi nu va exista alt Dumnezeu în afară de Mine. Nu vei mai adula dragostea omenească sau succesul, banii sau puterea, sau vreun alt simbol de genul acesta. Vei pune de-o parte toate aceste lucruri, tot aşa cum un copil îşi pune de-o parte jucăriile. Nu pentru că nu mai au valoare, ci pentru că tu eşti prea mare pentru ele.
Şi vei şti că ai pornit pe calea spre Dumnezeu pentru că:
2. Nu vei lua numele lui Dumnezeu în deşert. Nici nu vei folosi nu¬mele Meu când vei vorbi de lucruri uşuratice. Vei înţelege puterea cuvintelor şi a gândurilor şi nu te vei gândi să invoci numele lui Dumnezeu într-o manieră neDumnezeiască. Nu-Mi vei folosi numele în deşert, pen¬tru că nu poţi. Pentru că numele Meu - Marele „Eu Sunt” - nu este niciodată folosit în zadar (adică fără rezultat) şi nici nu va putea fi vreodată.
Şi vei şti acest lucru atunci când Îl vei fi găsit pe Dumnezeu.
Îţi dau şi alte semne:
3. Îţi vei aminti să ţii o zi pentru Mine, pe care o vei numi sfântă. Aceasta, ca să nu rămâi prea mult în lumea ta iluzorie, ci să te obligi să-ţi aminteşti cine şi ce eşti. Şi atunci, în curând, vei numi fiecare zi, zi de sărbătoare şi fiecare moment, sfânt.
4. Îi vei cinsti pe mama şi pe tatăl tău - şi vei şti că tu eşti Fiul lui Dumnezeu, atunci când tu Îl cinsteşti pe Tatăl / Mama Dumnezeu în tot ceea ce spui, faci sau gândeşti. Şi, exact aşa cum îi cinsteşti pe Mama / Tatăl Dumnezeu şi pe tatăl şi mama ta de pe pământ (pentru că ţi-au dat viaţă), tot aşa vei cinsti pe toată lumea.
5. Vei şti că L-ai găsit pe Dumnezeu când vei observa că nu vei mai omorî (adică nu vei omorî cu premeditare şi fără motiv). Pentru că, în timp ce tu înţelegi că nu poţi să pui capăt vieţii altuia în nici un fel (întreaga viaţă este eternă), tu nu vei alege să sfârşeşti o anumită încarnare, nici să schimbi o energie de viaţă dintr-o formă în alta fără cea mai sacră motivaţie. Noul tău respect pentru viaţă te va face să cinsteşti toate formele de viaţă - inclusiv plantele, copacii şi animalele - şi să ai un impact asupra lor numai când este în vederea binelui suprem.
Şi-ţi mai trimit şi aceste semne, ca tu să ştii că eşti pe cărare:
6. Nu vei întina puritatea dragostei cu necinste sau înşelăciune, pentru că acesta este adulter. Îţi promit că, atunci când Îl vei fi găsit pe Dumnezeu, tu nu vei mai comite adulter.
7. Nu vei lua ceva ce nu-ţi aparţine, nici nu vei înşela pe cineva, nici nu vei fi complice, nici nu vei face altuia rău pentru a obţine un lucru, pentru că aceasta ar însemna furt. Îţi promit că, atunci când Îl vei fi găsit pe Dumnezeu, tu nu vei fura.
Nici nu vei...
8 ... spune ce nu e adevărat, depunând astfel mărturie strâmbă.
Nici nu vei...
9 ... pofti la nevasta vecinului tău pentru că, de ce ai dori nevasta vecinului tău când ştii că toate celelalte sunt nevasta ta?
10 ... pofti la bunurile vecinului tău pentru că, de ce ai dori bunurile vecinului tău când ştii că toate bunurile pot fi ale tale şi toate bunurile tale aparţin lumii întregi?
Vei şti că ai găsit drumul spre Dumnezeu când vei vedea aceste semne. Pentru că îţi promit că nimeni care-L caută cu adevărat pe Dumnezeu nu le va mai face. Îi va fi imposibil să se comporte în continuare astfel.
Acestea sunt libertăţile voastre, nu constrângerile voastre. Acestea sunt legămintele Mele şi nu poruncile Mele. Pentru că Dumnezeu nu porunceşte celor pe care Dumnezeu îi creează. Dumnezeu, pur şi simplu, le spune copiilor lui Dumnezeu: în felul acesta veţi şti că veniţi acasă.
Moise a întrebat cu înflăcărare: „Şi cum am să ştiu? Dă-mi un semn”. Moise a pus aceeaşi întrebare pe care Mi-ai pus-o tu acum. Aceeaşi întrebare pe care Mi-au pus-o oamenii de pretutindeni, de la începutul veacurilor. Răspunsul Meu este la fel de etern. Dar nu a fost şi nu va fi niciodată o poruncă. Pentru că, oare cui să-i poruncesc? Şi pe cine să pedepsesc dacă poruncile Mele nu vor fi respectate?
Nu exist decât Eu.
1. Îl vei iubi pe Dumnezeu cu toată inima ta, cu toată mintea ta, cu tot sufletul tău. Şi nu va exista alt Dumnezeu în afară de Mine. Nu vei mai adula dragostea omenească sau succesul, banii sau puterea, sau vreun alt simbol de genul acesta. Vei pune de-o parte toate aceste lucruri, tot aşa cum un copil îşi pune de-o parte jucăriile. Nu pentru că nu mai au valoare, ci pentru că tu eşti prea mare pentru ele.
Şi vei şti că ai pornit pe calea spre Dumnezeu pentru că:
2. Nu vei lua numele lui Dumnezeu în deşert. Nici nu vei folosi nu¬mele Meu când vei vorbi de lucruri uşuratice. Vei înţelege puterea cuvintelor şi a gândurilor şi nu te vei gândi să invoci numele lui Dumnezeu într-o manieră neDumnezeiască. Nu-Mi vei folosi numele în deşert, pen¬tru că nu poţi. Pentru că numele Meu - Marele „Eu Sunt” - nu este niciodată folosit în zadar (adică fără rezultat) şi nici nu va putea fi vreodată.
Şi vei şti acest lucru atunci când Îl vei fi găsit pe Dumnezeu.
Îţi dau şi alte semne:
3. Îţi vei aminti să ţii o zi pentru Mine, pe care o vei numi sfântă. Aceasta, ca să nu rămâi prea mult în lumea ta iluzorie, ci să te obligi să-ţi aminteşti cine şi ce eşti. Şi atunci, în curând, vei numi fiecare zi, zi de sărbătoare şi fiecare moment, sfânt.
4. Îi vei cinsti pe mama şi pe tatăl tău - şi vei şti că tu eşti Fiul lui Dumnezeu, atunci când tu Îl cinsteşti pe Tatăl / Mama Dumnezeu în tot ceea ce spui, faci sau gândeşti. Şi, exact aşa cum îi cinsteşti pe Mama / Tatăl Dumnezeu şi pe tatăl şi mama ta de pe pământ (pentru că ţi-au dat viaţă), tot aşa vei cinsti pe toată lumea.
5. Vei şti că L-ai găsit pe Dumnezeu când vei observa că nu vei mai omorî (adică nu vei omorî cu premeditare şi fără motiv). Pentru că, în timp ce tu înţelegi că nu poţi să pui capăt vieţii altuia în nici un fel (întreaga viaţă este eternă), tu nu vei alege să sfârşeşti o anumită încarnare, nici să schimbi o energie de viaţă dintr-o formă în alta fără cea mai sacră motivaţie. Noul tău respect pentru viaţă te va face să cinsteşti toate formele de viaţă - inclusiv plantele, copacii şi animalele - şi să ai un impact asupra lor numai când este în vederea binelui suprem.
Şi-ţi mai trimit şi aceste semne, ca tu să ştii că eşti pe cărare:
6. Nu vei întina puritatea dragostei cu necinste sau înşelăciune, pentru că acesta este adulter. Îţi promit că, atunci când Îl vei fi găsit pe Dumnezeu, tu nu vei mai comite adulter.
7. Nu vei lua ceva ce nu-ţi aparţine, nici nu vei înşela pe cineva, nici nu vei fi complice, nici nu vei face altuia rău pentru a obţine un lucru, pentru că aceasta ar însemna furt. Îţi promit că, atunci când Îl vei fi găsit pe Dumnezeu, tu nu vei fura.
Nici nu vei...
8 ... spune ce nu e adevărat, depunând astfel mărturie strâmbă.
Nici nu vei...
9 ... pofti la nevasta vecinului tău pentru că, de ce ai dori nevasta vecinului tău când ştii că toate celelalte sunt nevasta ta?
10 ... pofti la bunurile vecinului tău pentru că, de ce ai dori bunurile vecinului tău când ştii că toate bunurile pot fi ale tale şi toate bunurile tale aparţin lumii întregi?
Vei şti că ai găsit drumul spre Dumnezeu când vei vedea aceste semne. Pentru că îţi promit că nimeni care-L caută cu adevărat pe Dumnezeu nu le va mai face. Îi va fi imposibil să se comporte în continuare astfel.
Acestea sunt libertăţile voastre, nu constrângerile voastre. Acestea sunt legămintele Mele şi nu poruncile Mele. Pentru că Dumnezeu nu porunceşte celor pe care Dumnezeu îi creează. Dumnezeu, pur şi simplu, le spune copiilor lui Dumnezeu: în felul acesta veţi şti că veniţi acasă.
Moise a întrebat cu înflăcărare: „Şi cum am să ştiu? Dă-mi un semn”. Moise a pus aceeaşi întrebare pe care Mi-ai pus-o tu acum. Aceeaşi întrebare pe care Mi-au pus-o oamenii de pretutindeni, de la începutul veacurilor. Răspunsul Meu este la fel de etern. Dar nu a fost şi nu va fi niciodată o poruncă. Pentru că, oare cui să-i poruncesc? Şi pe cine să pedepsesc dacă poruncile Mele nu vor fi respectate?
Nu exist decât Eu.
Deci nu trebuie să respect cele Zece Porunci, ca să ajung în rai.
Nu există ceea ce se numeşte „a ajunge în rai”. Există numai faptul că ştii că eşti deja acolo. Există doar o acceptare, o înţelegere, nu o zbatere sau un efort.
Nu poţi să te duci acolo unde eşti deja. Ca să o faci, ar trebui să pleci de unde eşti şi aceasta ar anihila întregul scop al călătoriei.
Ironia este că majoritatea oamenilor cred că ei trebuie să plece de unde sunt ca să ajungă unde vor să fie. Şi, astfel, ei pleacă din rai ca să ajungă în rai - şi trec prin iad.
Iluminarea înseamnă a înţelege că nu ai unde să mergi, că nu ai nimic de făcut şi că nu trebuie să fii nimeni altcineva decât exact cel ce eşti chiar acum.
Eşti într-o călătorie spre nicăieri.
Raiul, aşa cum îl numiţi voi, nu este nicăieri în altă parte.
El e acum şi aici... aici-acum.
Toată lumea spune asta! Toată lumea spune asta! Mă înnebunesc cu toţii! Dacă „raiul este acum şi aici”, cum se face că nu-l văd? De ce nu-l simt? Şi de ce este lumea într-o asemenea confuzie?
Nu poţi să te duci acolo unde eşti deja. Ca să o faci, ar trebui să pleci de unde eşti şi aceasta ar anihila întregul scop al călătoriei.
Ironia este că majoritatea oamenilor cred că ei trebuie să plece de unde sunt ca să ajungă unde vor să fie. Şi, astfel, ei pleacă din rai ca să ajungă în rai - şi trec prin iad.
Iluminarea înseamnă a înţelege că nu ai unde să mergi, că nu ai nimic de făcut şi că nu trebuie să fii nimeni altcineva decât exact cel ce eşti chiar acum.
Eşti într-o călătorie spre nicăieri.
Raiul, aşa cum îl numiţi voi, nu este nicăieri în altă parte.
El e acum şi aici... aici-acum.
Toată lumea spune asta! Toată lumea spune asta! Mă înnebunesc cu toţii! Dacă „raiul este acum şi aici”, cum se face că nu-l văd? De ce nu-l simt? Şi de ce este lumea într-o asemenea confuzie?
Îţi înţeleg frustrarea. Este aproape la fel de frustrant să încerci să înţelegi toate acestea, ca şi a încerca să faci pe altcineva să înţeleagă.
Hei! Stai o clipă! Vrei să spui că Dumnezeu se simte frustrat?
Cine crezi că a inventat frustrarea? Şi-ţi imaginezi că tu poţi să trăieşti o experienţă a ceva ce Eu nu pot?
Adevăr îţi spun Eu ţie: fiecare experienţă pe care o ai tu, o am şi Eu.
Nu înţelegi că Eu trăiesc experienţa Sinelui Meu prin tine? Pentru ce altceva crezi tu că se întâmplă totul? Nu M-aş putea cunoaşte pe Mine Însumi dacă nu aţi exista Voi.
Eu v-am creat pe voi ca să pot cunoaşte Cine Sunt.
Acum n-am să vă spulber toate iluziile despre Mine într-un singur capitol. Aşa că vă voi spune că, în forma Mea cea mai sublimă - pe care voi o numiţi Dumnezeu - Eu nu trăiesc senzaţia de frustrare.
Adevăr îţi spun Eu ţie: fiecare experienţă pe care o ai tu, o am şi Eu.
Nu înţelegi că Eu trăiesc experienţa Sinelui Meu prin tine? Pentru ce altceva crezi tu că se întâmplă totul? Nu M-aş putea cunoaşte pe Mine Însumi dacă nu aţi exista Voi.
Eu v-am creat pe voi ca să pot cunoaşte Cine Sunt.
Acum n-am să vă spulber toate iluziile despre Mine într-un singur capitol. Aşa că vă voi spune că, în forma Mea cea mai sublimă - pe care voi o numiţi Dumnezeu - Eu nu trăiesc senzaţia de frustrare.
Uau! Aşa-i mai bine. Pentru o clipă m-ai speriat.
Asta nu pentru că nu pot. Pur şi simplu, pentru că nu aleg să o fac. Apropo, tu poţi să faci aceeaşi alegere.
Ei bine, frustrat sau nu, încă mă întreb cum se întâmplă că raiul este chiar aici - şi eu nu-l simt.
Nu poţi să trăieşti experienţa a ceea ce nu cunoşti. Şi nu ştii că eşti în „rai” chiar acum, pentru că nu ai trăit această experienţă. Vezi, pentru tine este un cerc vicios. Nu poţi - nu ai găsit încă un mod de a trăi o experienţă a ceea ce nu ştii şi nu ştii ceea ce nu ai trăit ca experienţă.
Ceea ce Iluminarea îţi cere să faci este să ştii ceva ce n-ai trăit ca experienţă şi, astfel, să o trăieşti. Cunoaşterea deschide uşa experienţei, dar tu îţi închipui că lucrurile se întâmplă exact invers.
De fapt, voi ştiţi mult mai mult decât aţi trăit ca experienţă. Pur si simplu, nu ştiţi că ştiţi.
De exemplu, ştiţi că există un Dumnezeu. Dar e posibil să nu ştiţi că ştiţi. Aşa că, voi continuaţi să vă învârtiţi, aşteptând experienţa. Şi, în tot acest timp, voi o trăiţi.
O trăiţi fără să ştiţi, ceea ce e echivalent cu a nu o trăi deloc.
Ceea ce Iluminarea îţi cere să faci este să ştii ceva ce n-ai trăit ca experienţă şi, astfel, să o trăieşti. Cunoaşterea deschide uşa experienţei, dar tu îţi închipui că lucrurile se întâmplă exact invers.
De fapt, voi ştiţi mult mai mult decât aţi trăit ca experienţă. Pur si simplu, nu ştiţi că ştiţi.
De exemplu, ştiţi că există un Dumnezeu. Dar e posibil să nu ştiţi că ştiţi. Aşa că, voi continuaţi să vă învârtiţi, aşteptând experienţa. Şi, în tot acest timp, voi o trăiţi.
O trăiţi fără să ştiţi, ceea ce e echivalent cu a nu o trăi deloc.
Vai de mine, ne învârtim în cerc.
Da, aşa este. Şi, în loc să ne învârtim în cerc, poate că ar trebui să devenim cercul însuşi. N-ar trebui să fie un cerc vicios Ar putea fi unul sublim."
Conversaţii cu Dumnezeu - Neale Donald Walsch (XIII)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu