SCRISOARE DESCHISA POPORULUI ROMAN

                                                           

Scrisoare deschisă poporului român, transmisă de Iustin Pârvu

POPOR ROMÂN,

Îţi scriu pentru că sper ca măcar acum, să îţi aminteşti cine ai fost, cine eşti şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi! Eşti singurul popor european care trăieşte încă acolo unde s-a născut.

Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor. O fi mult, o fi puţin, nu ştiu – dar ştiu că eşti unic în Europa, această Europă care te loveşte, te jigneşte şi te umileşte.

De ce o laşi să facă asta, când tu eşti singurul popor născut, crescut şi educat în graniţele sale? Eşti primul popor din lume care a folosit scrierea. Nu o spun eu, o spun tăbliţele de la Tărtăria şi o recunosc toţi cei care le-au studiat.

Acum 7000 de ani, când alţii nici nu existau ca popor, pe aceste meleaguri locuitorii scriau, pentru a ne lăsa nouă mândria de a fi prima civilizaţie care se semnează pe acest pământ.

Scrierea sumeriană a apărut 1.000 de ani mai târziu şi totuşi mulţi se fac că nu văd şi nu recunosc adevărul. Cât timp o să te laşi neglijat?

Ai fost singurul popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit chiar dacă ai fost împărţit, despărţit şi asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă

fiind stăpânită de Dacii liberi, nici turcii care nu au reuşit niciodată să îţi transforme teritoriul în paşalâc. Toate marile înfrângeri s-au bazat pe trădare. NIMENI NU A REUŞIT SĂ TE SUPUNĂ CÂT AI FOST UNIT. De ce te laşi dezbinat? Ai fost scut creştinătăţii, când întreaga Europă tremura de teama islamului.

Sângele tău a salvat Europa iar românul Iancu de Hunedoara a salvat Viena şi întreaga Europa de furia semilunii. Acum, tu popor de salvatori ai creştinismului, eşti tratat ca un paria. Când îţi vei revendica drepturile? Din tine au apărut: Eminescu, Enescu, Brâncuşi, Gogu Constantinescu, Vuia, Vlaicu, Coandă, Petrache Poenaru, Nicolae Teclu, Spiru Haret, Herman Oberth, Conrad Haas. Dar ce păcat, cei mai mulţi şi-au pus minţile sclipitoare în slujba altor ţări pentru că acasă nu i-a ascultat nimeni. De ce ai lăsat să se întâmple asta? Astăzi, popor român pentru tine se rescrie istoria. Cum vrei să se facă asta? Cum vrei să te vadă cei ce îţi vor urma?

Astăzi, ca şi pe vremea fanarioţilor, domnitorul şi divăniţii nu au nici o legătură cu tine. Sunt străini de interesele şi dorinţele tale, tot ce doresc este să stea cât mai mult în funcţie şi să câştige cât mai mult. Tu taci !!!

Astăzi, ca şi pe vremea cuceririi romane, bogăţiile tării, aceleaşi mine de aur, argint sare, mierea acestui pământ, sunt exploatate de alţii cu braţele tale şi se duc pentru a umple vistieriile străinilor de neam. Tu taci !!!

Astăzi, ca şi pe vremea asupririi austro – ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puţini fac legea pentru cei mulţi. Tu taci !!!

Astăzi, ca şi în vremuri de restrişte, românii pleacă din ţară, să muncească, sau să îşi vândă inteligenţa, pentru că ţara lor nu are nevoie de ei. Câţi dintre ei sunt viitorii Brâncuşi, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ? Conducătorii acestei ţări au nevoie de slujbaşi proşti, lipsiţi de educaţie, lipsiţi de caracter, lipsiţi de voinţă, lipsiţi de coloană vertebrală, ca să îi poată îndoi şi face figurine de plastilină din ei. Tu taci !!!

Astăzi, ca şi pe vremea bolşevismului, la mare preţ sunt trădătorii, linguşitorii, vânzătorii de neam şi conştiinţă, traseiştii politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni şi a îşi păstra privilegiile. Tu taci !!!

Astăzi, parlamentul şi guvernul ţării, divăniţii de azi, arendează pământurile şi întreprinderile „nerentabile” la indicaţiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendaşi străini, spunând că asta se numeşte privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peşcheşul, iar ţara rămâne pe butuci. Tu taci !!!

Astăzi, urmele civilizaţiei străbunilor voştri sunt şterse, pentru ca fiii tăi să nu mai ştie niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoşii şi care le sunt meritele:

1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc şosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiştea, Munţii Buzăului,

sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privaţi care, habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci !!!

2. Elemente din tezaurul ţării, sunt trimise „la expoziţie” în afara ţării şi uită să se mai întoarcă, iar cei ce le-au scos, nu dau nici un răspuns, se fac că au uitat de ele. Tu taci !!!

3. Arhivele tării sunt cedate printr-o lege a arhivelor, străină de interesele naţionale, celor ce vor să scoată din mintea românilor ideea şi dovezile de unitate naţională. Tu taci !!!

Slujbaşii ţării, căftăniţii, vând la preţ de piatră seacă şi fier vechi, bunurile realizate de tine, sub oblăduirea şefilor lor, împart banii, apoi sunt „judecaţi” de ochii lumii şi primesc pedepse cu suspendare, adică „mulţumesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale”. Tu taci !!!

Oştirea ţării este batjocorită, decimată, dezarmată, pusă în slujba altora, copiii tăi mor pe pământuri străine, iar Hatmanul Suprem vine în faţa ta şi spune că suntem într-o mare încurcătură, vom fi nevoiţi să împrumutăm avioane străine pentru a ne asigura siguranţa aeriană, de parcă asta s-a întâmplat peste noapte şi nu este urmarea politici sale dezastruoase, de parcă nimic din ceea ce se întâmpla românului azi nu i se datorează lui. Tu taci !!!

Dispar din instituţii ale statului arhive cu invenţii şi inovaţii de interes strategic privind cercetarea nucleară. Cei puşi să le păzească nu păţesc nimic, iar cei ce trebuie să investigheze, spun că nu e nimic deosebit. Tu taci !!!

Şi se fură voturile, iar comisia care trebuia să investigheze pe cei care au fost prinşi cu vot dublu, nu dă nici un răspuns, deşi există dovezi că ai fost furat şi voinţa ta răsturnată. Tu taci !!!

În divan, se fură la 2-3 mâini, unii chiulesc, alţii se fac că lucrează, iar alţii mânuiesc legile după bunul plac, în văzul tuturor şi nu li se întâmplă nimic. Tu taci !!!

Sistemul educaţional se reduce la bani, bani la înscriere, bani la examene, bani la absenţe, bani la promovare, bani la angajare, bani la reexaminare. Copiii tăi nu mai ştiu nici cum îi cheamă dacă nu se uită pe internet sau nu primesc un SMS. Tu taci !!!

Dacă te îmbolnăveşti, nu ai unde să te duci, s-au închis spitalele, s-au scumpit medicamentele, trebuie să mergi dacă eşti operat cu faşele şi anestezicul de acasă, altfel mori neoperat sau deschis şi neînchis. Intri în spital pentru o unghie lovită şi ieşi cu 10 boli pe care nu le aveai la intrare. Tu taci !!!

Un copil de 15 ani, român sportiv, este bătut de colegii de echipă maghiari, pentru că e român, chiar de Ziua Naţională a României. Nu se întâmplă nimic. Ceva mai târziu, Hocheiştii Naţionalei României (de naţionalitate maghiară) la un meci cu selecţionata Ungariei, tac când se intonează Imnul României, dar cântă cu foc imnul Ungariei şi pe cel al Ţinutului Secuiesc, imn care nu avea ce căuta la o manifestare oficială. Toţi tac !!! Tu taci !!!

Guvernanţii nu fac altceva decât să te jupoaie, îţi bagă mâna în buzunar şi îţi iau banii, pentru că eşti prea bogat în viziunea lor, sau nu meriţi ce ai câştigat, iar ţara nu are bani. Se împrumută lăsându-te dator pe sute de ani, fără să le pese ce vor face şi de unde vor plăti datoriile cei ce le vor urma. Tu taci !!!

Duşmanii tăi, cei ce vor să te vadă dispărut pentru a îţi lua locul, îţi impun ce să mănânci, ce să bei, ce medicamente să iei, fac experimente cu tine, te folosesc drept cobai cu avizul şi ajutorul trădătorilor din fruntea ţării, care le aplică legile într-un Codex Alimentarius care te duce la pieire. Tu taci !!!

Parlamentarii îşi votează legi speciale, se protejează împotriva judecăţii pentru hoţiile şi prostiile pe care le fac, se acoperă cu legi făcute numai pentru ei, şi fură acoperindu-se unul pe altul. Tu taci !!! 

Preşedintele ţării îşi exprimă oficial acordul de modificare a Constituţiei ţării, la cererea unor străini, care îşi urmăresc propriile interese, fără a consulta măcar parlamentul, dar să te mai consulte pe tine… Tu taci !!!

Un român plecat de acasă, descoperă peste hotare că ţara lui are de recuperat o sumă mare de bani de la alt stat. Ce fac parlamentarii români? Refuză să investigheze cazul, pentru că nu vor să îi supere pe cei ce îi ţin pe jilţuri, fără să le pese de interesul naţiunii, trădând jurământul făcut la investire. Tu taci !!!

ASTA SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI, POPOR ROMÂN, ŞI TU TACI !!!

Dacă ar fi ca tot ceea ce se întâmplă să se răsfrângă numai asupra ta, românul de azi, nu ţi-aş scrie un cuvânt. Te-aş lăsa să lâncezeşti, să dormi până se aşterne praful peste tine şi mătura istoriei te va scoate afară din mintea celor ce vor urma, ca pe o întâmplare neplăcută. Dar tu popor român de azi, eşti legat de cel de ieri şi de cel de mâine şi odată cu tine piere nu numai trecutul, dar şi viitorul acestui neam.

Cât o să mai taci ?

Trezeşte-te, popor român, trezeşte-te român adormit şi nu lăsa să se şteargă dintr-o trăsătură de condei, tot ce ti-au lăsat părinţii, nu îţi lăsa copiii pe drumuri, sclavi ai celor ce nici nu existau pe când tu ştiai să scrii.

sursa: http://www.cotidianul.ro/template/article.php?id=210969&skip=1

ULTIMII VRACI AI ROMANIEI

 În satul bihorean Poienii de Sus, încă se mai păstrează ştiinţa dacică a tămăduirii cu plante. Deţinători ai secretelor ancestrale de comunicare cu duhul viu al naturii, urmaşii vracilor daci continuă până în ziua de azi prepararea de leacuri străvechi, care vindecă orice boală cu rugăciuni şi descântece. O tradiţie milenară, păstrată cu sfin­ţenie în zona vestică a Munţilor Apuseni - 

"Boala piară în pustie, în loc lasă bucurie"

Bătrânul şi copilul s-au oprit în mijlocul pajiştei. De jur-împrejur era doar câmpul smălţuit de culo­rile florilor. Soarele urcase în crucea cerului, arun­când peste lume văpăi orbi­toare. Un timp au stat aşa, nemiş­caţi. Din depărtare, pălăriile lor de paie pă­reau doi fluturi uriaşi. Bă­trânul privi îndelung flo­rile. Înfipse în pământ bâta cu care venise şi îşi trase copilul înaintea lui. Cu faţa către răsărit şi cu mâi­nile pe umerii flăcăuaşului, spuse:

"Doamne, Tată Creator/ Te rog să-mi vii în aju­tor./ Doamne, Tu mă-nvred­ni­ceşte/ Mâinile mi le sfin­­ţeşte/ Orice flori culeg cu ele,/ Păpădie, soc, sulfină,/ Plante din a Ta grădină,/ Dă-le leac şi vinde­care/ Pentru toţi oamenii care/ Au un suflet bun, curat/ Ca floarea ce-am căpătat./ Îndeapărtă tot ce-i rău/ Când va bea din ceaiul meu./ Cor­pul lor îl luminează,/ Gura le-o în­des­cleştează,/ Boala piară în pus­tie,/ În loc lasă bu­curie./ Amin".

Bătrânul şi copilul îşi făcură semnul crucii şi, fără să mai spună nimic, se apu­cară să culeagă plan­tele din jurul lor. Copilul era tot cu ochii la mâi­nile bătrâ­nului, şi ce plantă rupea el, întocmai adu­na şi el, străduindu-se să o culeagă chiar de aceeaşi lun­gime. În câteva ore, au adu­­nat un snop mărişor. L-au legat într-o pânză albă, adusă anume de acasă, şi bătrânul luă bâta şi o trecu prin mijlocul legăturii. Îşi făcu sem­nul crucii încă o dată şi, săltând sarcina pe umăr, porniră îna­poi, spre satul Poienii de Sus.

Vracii din Poienii de Sus

Alexan­dru Albuţ

Pe copil îl cheamă Ale­xandru Albuţ. La început a în­văţat cum să deo­se­bească plantele după flori şi du­pă frunze, după cu­loarea tulpinei sau după rădă­cină, apoi a învăţat perioadele când se culeg: ierbu­rile cu flori erau bune vara, rădăcinile se culegeau iarna (untul-pă­mân­tu­lui, strigoaia şi genţiana), une­le, precum ma­cul, aveau putere dacă erau adunate pe rouă, altele erau bune când soarele ardea cu pu­tere, altele, pre­cum feriga mare, nu se culegeau de­cât noaptea. De la bu­nicul său, şi mai târ­ziu de la tatăl său, a în­văţat bo­lile pe care fiecare plantă le vindecă, şi cantităţile în care ierburile trebuie folo­site. Încetul cu încetul, a moştenit între­gul meşteşug al tămă­duirii cu plan­te, a învăţat pute­rile magice din flori şi rădăcini, aşa cum şi tatăl şi bunicul lui învă­ţaseră de la moşii şi stră­moşii lor. As­tăzi, Alexan­dru Albuţ este unul din­tre cei mai renumiţi tămă­duitori cu plan­te din Poie­nii de sus, un sat bihorean de lângă Beiuş. "Cred că de pe la 6-7 ani am mers la cules de plante", îşi aminteşte Alexandru. "Câ­teo­dată mergeam în câm­puri, dar alteori mergeam pe dealuri sau căutam prin păduri. Parte din moştenire sunt şi locurile unde cauţi anu­mite plante. Se întâmplă să ne ducem de­parte, după untul pământului, sau brei, cum îi mai zicem noi. Şi pentru că se scotea rădăcina şi să­pai gropi adânci după ea, câteodată nu te în­tor­ceai în aceeaşi zi şi dormeai pe la câte un cioban sau în câte o şură şi mâncai din straiţă, o bucată de pită cu brânză şi ceapă. 

La adunatul anumitor plante nu mă luau, pentru că se făcea la miezul nopţii, pe lună plină, departe de sat, sau cum era cazul la feriga folo­sită în descân­tece, se aduna noap­tea, în pielea goală, tot pe lună plină. Îmi amin­tesc că de feriga aceea culeasă noaptea ne în­trebau la târguri în primul rând ţigăncile. Noi o vindeam pentru că era vermi­fug puternic, dar ele o luau să facă vră­jitorii cu ea, des­cân­tece de facere sau desfacere de căsnicii. La noi în sat erau mulţi care vinde­cau cu plante, dar fiecare familie în parte avea rânduiala ei. De la bunicul, noi am păstrat acea rugă­ciune pe care v-am spus-o, însă alţii aveau alte ru­găciuni sau chiar descân­tece, pe care le spuneau înainte de a merge la cules. Duhul cu care pleci la cules de plante e foarte im­portant. Fiecare are secretul lui moş­tenit. Ceea ce am învă­ţat de la bă­trânii mei a fost că dacă pui dragoste şi pui suflet în ceea ce faci, fără să te gândeşti doar la profit, şi Dumnezeu îţi răspunde. Dacă eşti cu smerenie şi cu dragoste către Dumne­zeu, mai mare putere au şi plantele, pentru că se face voia Lui".

 Cu timpul, unele plante, ca silurul (sau iarba de ochi) şi năpraznicul, s-au împuţinat, în schimb, bolile s-au înmulţit şi s-au întărit, devenind tot mai greu de vindecat. Ca tămăduitor, Alexandru nu doar că a început să cunoască din ce în ce mai bine pute­rea plantelor, dar a început să îşi dea seama şi de felul de a fi al bolilor. Tot mai des i se cer tra­tamente pentru diabet sau obezitate, dar cele mai grele cazuri rămân cele de cancer, mai ales că oamenii vin în faze avansate ale bolii, când mare lucru nu mai e de făcut. Bolnavii îi scriu sau îi telefonează, el notează într-un caiet şi porneşte, ca pe vremuri, să adune plante şi să le aducă acasă, învelite într-o pânză albă. Unul dintre fiii săi, Mihăiţă, îl ajută şi învaţă la rândul său secretele plantelor. Mulţi vin­decători cu plante din zonă le comandă la cule­gătorii profesionişti, vecini de-ai lor, care mai bat, încă, adâncul văilor şi pădurilor de pe costişele Apusenilor, însă Alexandru, deşi are mai pu­ţine preparate de vânzare, preferă să respecte vechea moş­tenire a culesului per­so­nal de plante.

"Mai ales după 89, a fost o explozie de cancere. Îna­in­te, noi îi spuneam în sat la boa­la asta «rac», şi era des­tul de rară. Acum, majo­rita­tea celor ce vin să ceară tra­tament suferă de cancer. Pen­tru toate bolile există un re­mediu în plante, şi cancerul se poate vindeca sau ţine sub control, dacă este luat din timp. Mama mea a avut cancer la plămâni. Doctorii îi mai dă­deau trei luni de trăit dar, cu toate astea, a mai dus-o încă şapte ani, a murit dintr-un accident. Hrea­nul cu obligeană fac mi­nuni pentru plămâni, iar ca plante anti-canceri­ge­ne, spân­zul rămâne cel mai puter­nic citostatic «ver­de», fără efecte secundare. E o plantă foarte to­xică şi trebuie să ştii cum să o iei, dar face mi­nuni. La fel năpraznicul, trifoiul roşu sau o anumită specie de pufu­liţă. Au puteri mari împotriva cance­rului. Dar, din experienţa mea, pot să vă spun două lucruri. Sigur că Dum­nezeu ne-a lăsat plantele să ne fie de leac şi de aju­tor, dar boala noi o lăsăm să vină şi să se instaleze. Boala vine fie prin alimentaţie, fie prin stările sufleteşti. Şi dacă ajungem la stările sufle­teşti, ajungem la ură, la mânie, la supărare şi stres, cum se zice acum. Numai că şi astea, tot la Dum­nezeu ne întorc, pentru că toate vin din păcate sau din pa­timi, din orgoliu, din mândrie, din lipsa de smerenie sau de iertare pentru celălalt. Câtă vreme rădăcina sufletească a bolii nu este vinde­cată, nici boala nu va da înapoi. Cu post, abţinere şi smerenie poţi să treci peste orice boală. Să fii iertător cu toţi şi bu­curos în toate!", spune Alexandru, proprietarul fir­mei de preparate din plante "Albuţ şi fiii". "Şi să nu uiţi să ceri binecu­vântarea lui Dumnezeu".

Pe uliţa satului

 

Vestitul doctor al antichităţii, Dioscoride, a scris mult despre daci şi ştiinţa lor de a vindeca. Vracii daci erau cunoscuţi până în Orient şi până la Roma pentru felul în care ştiau să folo­sească puterea ma­gică şi vindecătoare a ierburilor. Satul bihorean Po­ienii de Sus, de la poalele vestice ale Parcului Na­tural Apuseni pare desprins din acele poveşti vechi de două mii de ani ale lui Dioscordie. Aproape că nu există om în sat care să nu cunoască plantele şi să nu ştie tămădui cu ele. Reţete şi se­crete vechi, ajunse la noi poate din timpul lui Za­molxis, încă le poţi afla pe uliţele aşezării. E de ajuns să aştepţi până la vremea înserării, când oa­menii se întorc acasă, cu "sarcinile" de plante culese în puterea soarelui de amiază. Câte o femeie des­culţă, venită cu snopii de ierburi dinspre albia Cri­şului pietros, sau câte un bătrân cu o straiţă de bu­ruieni, te vor privi lung, îţi vor spune că aşa s-au pomenit, cule­gători de plante din moşi-strămoşi şi vor sta cu tine la poveşti despre puterea florilor şi a rădăcinilor.

Lelea Viorică lasă straiţa jos şi îmi spune: "E o poveste cum că Maria Tereza a imperiului era foar­te bolnavă şi niciun doftor nu i-a găsit leac. Şi au plecat de la noi din sat două femei şi i-au dus leacuri de-ale noastre, bătrâneşti. Şi, pentru că îm­părăteasa s-a făcut bine, a dat dreptul poie­narilor să vândă leacuri unde vor ei, în toată îm­părăţia, de-aici şi până la Viena. Multă lume vine la noi şi îşi găseşte leac aici, pe uliţele noas­tre. Şi cine nu poate ajunge ne trimite scri­soare sau ne sună la te­lefon şi noi trimitem ce îi e de folos".

Adevărul este că aproape toate casele mari şi frumos îngrijite din Poienii de Sus au fost făcute din ceaiuri, creme şi tincturi. Chiar şi pe vremea lui Ceauşescu, poienarii au avut dreptul să vândă leacuri oamenilor veniţi din toate colţurile ţării, ca să se vindece de orice boală, de la reumatism la ciroză sau boli de piele. Şi atunci, ca şi acum, podu­rile caselor erau amenajate cu rafturi şi burduşite cu plante puse la uscat, care umpleau aerul de miresme până toamna, târziu. De obicei familia lucra împre­ună, femeile, copiii şi bătrânii mergeau la cules, bărbaţii se ocupau de pregătirea reţetelor şi de vân­zări. După revoluţie, mulţi dintre poienari au trans­format ştiinţa vindecării cu plante într-o afacere, şi multe din produsele lor, făcute după reţete stră­vechi, se găsesc astăzi în farmacii. În urmă cu aproa­pe o sută de ani, lucrurile stăteau un pic altfel.

Moş Teodor cu cămaşă albastră

 

"Am nouă zeci şi... nouă zeci şi... am aproa­pe o sută de ani, ăla care-i la 80 îi tânăr, bun-înţeles!", spune Gavra Teodor, nereuşind să facă un calcul exact. Înalt şi slab, cu ochii de un albastru profund şi părul alb, Teodor este cel mai bătrân om din satul Poienii de Sus. Nu se mai ocupă de culesul plan­telor, însă fiul său i-a moştenit meşteşugul, şi-a făcut firmă şi vinde lea­curi sub sigla Apu­seni Plant. Bătrânul Teo­dor umblă îmbră­cat la patru ace şi su­pra­ve­ghează reţetele de tincturi şi alifii.

"Când eram copil, era un evreu în sat, care avea magazin. Era o clădire mare, de cărămidă, aici, în capătul uliţei. Astăzi nu mai există. El cum­păra de la noi orice fel de plante îi du­ceam. Aşa am învăţat eu buruienile, ducându-le la evreu să fac un ban. Da' bun-înţeles, le urcam mai întâi în pod şi le uscam. Când încasam de la el, pri­mul lucru pe care mi-l cumpăram era o limonadă. Avea o limo­nadă făcută cu sifon, o culoare roşcată şi re­ceeee... o bunătate... Eh, după aia am crescut şi mergeam să vând leacuri prin ţară, cu naşul meu. Ne duceam prin toată Moldova, da' cel mai mult vindeam la Galaţi. Trăgeam la hanul lui Lupos. Făceam bu­cheţele din toate plantele ce aveam la noi şi mer­geam cu ele să le prezentăm la medicul legist al oraşului. El ne întreba despre fiecare ce plantă este şi la ce e bună şi noi răspundeam. La sfârşit, ne dădea o hârtie semnată de el, şi numai în baza ei puteam să vindem la piaţă. Şi noi ne du­ceam şi ne puneam în faţa farmaciei, unde puneam pe o masă săculeţii de pânză cu plante. Pfuuu! La farmacie nu mai era nimeni şi la noi era coadă! Da' n-avea ce să ne facă farmacistul, că aveam hârtie de la me­dicul legist. Şi tot aşa mer­geam prin oraşe, câte 3-4 săptămâni, până vindeam toată marfa. Şi măcar că naşu meu era cam beţiv, cât umblam cu plante prin ţară, nu puneam pică­tură de alcool în gură, că era regulă să fim corecţi".

 

Vânzarea pe atunci mergea uşor. Oamenii ve­neau şi îi explicau de ce suferă, ce îi doare şi de când. Teodor se gândea, şi din cei 15-20 de săculeţi cu plante făcea o combinaţie. Punea din fiecare o anumită măsură, în funcţie de câtă "vechime" avea boa­la şi cât de tare era vă­tămat pacien­tul. De când punea plantele în straiţă, ştia fiecare la ce e bună şi în ce combinaţii se potri­veşte. Coada-şoricelului, tu­riţa-mare, rostopască şi dracila erau bune pentru ficat, fiere şi digestie. La ele se putea adău­ga şi brâul-vântului. Păducelul şi valeriana sau odoleanul le punea deoparte pentru "boli de suflet", pen­tru oameni nervoşi, cu su­pă­rări şi necazuri, că să le aducă liniştea. Sânzienele erau adunate pentru cine venea cu tuse, dureri de gât, laringite sau faringite. Teo­dor garanta că dacă boala e la început, cu remediile lui, în 5-6 zile, omul se pune pe picioare. Numai la boli foarte grele, cum era racul, chema omul acasă şi stătea de vorbă cu el şi îi explica în detaliu reţeta, pentru că, de obicei, le dădea spânz negru, cel mai tare fel de spânz, luat de pe Padiş, şi ăsta era "otrăvicios".

"Plantele îs ca şi omu', fiecare e cu carac­terul ei, că unele sunt mai aspre, cum e spânzul, că nu poţi folosi decât în cantităţi mici, şi sunt şi plante mai slabe sau mai firave. Da' toate plantele sunt bune, dacă le cunoşti puterea. Uite, troscoţelu' ăla, de e la picioarele dumitale. Dacă îl laşi în cadă cu apă caldă şi mai pui, bun-înţeles, rug de mure, soc, cimbrişor, brâul-vântului şi coadă de salcie, şi te bagi în apa aceea cam o jumătate de ceas, ieşi de acolo uşor ca un fulg. La spondiloză sau coxartroză aşa ceva face minuni. Da' credinţa în Dumnezeu ajută cel mai mult. Bu­ruiana şi grâul şi omul şi orice plantă sunt crescute de Dumnezeu. Aşa că fără El nu se poate nimic. Plantele au fost lăsate să fie de leac omului. Apăi... până îi lumea nu trăieşte niciunul, da' pe-aici toţi au murit, numai eu îs cel mai bătrân! Am nouăzeci şi... aproape o sută de ani, bun-înţeles!".

Casa de ceaiuri

 

Pe masa terasei de lângă casă, văd trei sticle de tincturi deja începute. Dacă chiar cel ce le face con­su­mă din ele, mă gân­desc că este o combi­naţie ce merită aflată.

"Ce aveţi în sti­clele astea?". "Tinc­turi. Le iau eu, pentru întreţinere", îmi răspunde domnul Remus. "Iau în fiecare dimineaţă din ele şi mă simt extraor­dinar. O sticlă este cu tinctură de năpraznic, un antican­cerigen şi un detoxifiant foarte bun. A doua sticlă este cu brânca-ursului, ginseng-ul românesc care te energizează foarte bine, şi a treia sticlă este cu bitterul nostru, făcut după o reţetă veche, din 41 de plante, face bine la mai multe afecţiuni, plus că este remineralizant. Din primele două iau câte o lin­gu­ră, din bitter iau două. Beau combinaţia asta în fie­care dimineaţă şi îmi dă o energie încât toată ziua zbor! Dacă pe lângă tincturile astea faci şi o cură de sucuri pe culori - o săptămână sucuri verzi - măr, varză, pătrunjel, şi o săptămână sucuri roşii - măr, sfeclă, morcov, nicio boală nu se lipeşte de tine".

 

Remus Daniel, împreună cu soţia şi fiul lor au firma "Casa de ceaiuri". Ca mai toată lumea din Poienii de Sus, au moştenit de la părinţi şi bunici ştiinţa vindecării cu plante, şi acum legea i-a obligat să aibă o formă legală, cu un mic laborator şi de­pozit. La prima vedere, nu par o familie de "vraci", ci mai degrabă una de oameni obişnuiţi şi moderni. Însă când încep să vorbesc cu Remus, găsesc la el ceva din discursul şamanilor pe care i-am întâlnit în Peru. O legătură profundă cu plantele, un fel de a vorbi despre ele ca despre nişte fiinţe vii, de la care ai mereu ceva de învăţat. Am descoperit cu bucurie că moştenirea veche, din strămoşi, se simte dincolo de aparenţa modernă a acestei familii, că tradiţia poate să arate şi aşa, adaptată la timpurile noi. De altfel, familia lui Remus a preferat să nu dez­volte aface­rea la scară industrială. Preferă să vândă mai puţin, dar să meargă ei să culeagă plan­tele din locurile ştiute din bătrâni şi să le usuce în pod, aşa cum se făcea odată.

Secrete? Toată lumea are secrete în Poienii de Sus, nimeni nu o să îţi spună vreo reţetă până la capăt. În general, oamenii spun ingredientele princi­pale, însă mereu sunt şi cele care nu se spun. Aşa că nu mă aştept ca Remus să îmi dea reţetele moşte­nite, pentru care mulţi farmacişti ar plăti sume con­si­de­rabile. Am aflat totuşi de la Remus că, de exem­plu, pedicuţa este foarte bună la ficat, pentru că are radium, iar pentru puterea deplină a plantei, se re­coltează doar la începutul lui august, dacă timpul este secetos, şi doar la sfârşitul lui august, dacă vre­mea este ploioasă. Cruşinul, cel mai puternic laxa­tiv, nu se foloseşte cel puţin un an de la recoltare. Şi chiar şi după un an, cel mai bine este să i se adau­ge volbură sau roiniţă, ca să protejeze colonul. Tinc­tura cu untul-pământului, pentru inflamaţii şi dureri reumatice, mai are întotdeauna o plantă se­cretă adăugată. Sau că menta acvatică are cea mai mare putere dacă se recoltează noap­tea.Vâscul se ia nu­mai de pe pomii fructiferi şi are perioada de recol­tare cea mai bună între 15 ia­nuarie-15 februa­rie, în rest e "apă de ploaie". Cules de pe pomii ne-fruc­tiferi, e bun la tumori, împreună cu tătăneasa, nă­praznicul sau spânzul.

Pe măsură ce ascult detaliile preparării sau cule­gerii plantelor, înţeleg cât de complexă este munca acestor tămăduitori. Ai spune că nu e mare lucru să mergi în câmp şi să aduni buruieni că să le pui în oală şi să faci un ceai, dar că să aibă puteri vinde­cătoare, trebuie să ştii toate aceste sute, mii de deta­lii care, fie­care în parte, poate să îţi schimbe o reţetă. Ce noroc pe noi, românii, că astfel de leacuri, descoperite prin ex­perienţa şi căutarea a ge­ne­raţii şi generaţii de vinde­cători populari, au traversat mileniile şi au ajuns până în zilele noastre! Ce moştenire fabuloasă are acest sat de poienari, care încă mai merg desculţi, la râu, să culeagă plante, le caută noap­tea în locuri nespuse şi le usucă în poduri!

Vracii din Poienii de Sus

Farmacia naturii

 

Poate că mulţi dintre ei au devenit, pur şi simplu, an­trepre­nori, poate că unii au transformat tradiţia în afacere. Însă câtă vreme se mai spun rugăciuni pen­tru pute­rea plantelor de leac, ne mai putem bucura de o moştenire vie şi de o legătură cu dacii tămă­duitori ai lui Zamolxe, despre care scriau, cândva, cu ad­miraţie învăţaţii antichită­ţii.

"Flori­cuţă mnicuţă, Iartă-mă, drăguţă,/ Nu te tai de rău­tate,/ Io te tai de sănătate,/ Să iei boala de pe mine,/ Şi s-o duci pe ceie lume... Dumnezeu te răsplă­tească,/ Sus în ceri să te primească".

Telefoane utile

Alexandru Albuţ - "Albuţ şi fiii", 0722/95.38.39

Gavra Teodor - "Apuseni Plant", 0724/06.92.88

Remus Daniel - "Casa de ceaiuri", 0766/ 79.94.41

Autor : 

• Catalin Manole

 

sursa: http://romania-misterioasa.blogspot.ro/2017/08/ultimii-vraci-ai-romaniei.html?spref=fb&m=1

"STEFAN CEL MARE A FOST INSTRUIT DE CATRE EXTRATERESTRI"

     "Acest articol l-am scris în noiembrie 2002. Mi-am amintit de el după ce, zilele trecute, am dat peste cartea Mariei Tiriboi. Teoria acestei femei, despre care nu mai ştiu nimic, e greu de acceptat, fiindcă nu ştii dacă să râzi sau să fugi. Însă, am recitit câteva pasaje din carte şi am rămas cu gura căscată. Nu felul cum gândeşte, ci vestigiile pe care le pomeneşte m-au uimit, artifacte din spaţiul românesc care au dispărut sau pur şi simplu sunt ignorate. Obiecte de care ar fi interesaţi cei de la Ancient Aliens şi orice pasionat de ufologie. De exemplu, reproduce un obiect de podoabă cruciformă care a aparţinut lui Ştefan cel Mare şi care  ar fi fost expus în Muzeul Toader Hrib din Arbore, Suceava. Muzeu lăsat azi de izbelişte. „Pe fondul crucii centrale iese în relief chipul întreg al unui ozenaut. De necrezut! Ozenautul de la Arbore are în jurul capului un nimb de o formă ciudată. În mâini are câte un obiect oval. În zona torace-abdomen are trei fâşii în formă de V, cu vârful înspre plexul solar, plus brăţări, globule şi un instrument atârnându-i la şold.”
    O să revin cu un rezumat al cărţii, despre oglinzile etrusce interpretate de Maria Tiriboi şi intenţiile ostile ale extratereştrilor. Până atunci, iată articolul din 2002, care explică de ce Ştefan cel Mare a câştigat bătăliile şi de ce trebuia, de fapt, să nu lase Moldova în mâinile turcilor.

    Braşoveanca Maria Tiriboi a scris o carte despre simbolurile ascunse în picturile vechi, simboluri lăsate de civilizaţii nepământene. În fiecare pictură, în desenele scrijelite pe pietrele antice, acolo unde ochiul neavizatului vede doar simple reprezentări ale corpului uman, ea desluşeşte simboluri ale unor civilizaţii extraterestre sau ale celor mai recente descoperiri ştiinţifice. „Toate acestea au fost lăsate chiar pentru noi, cei de azi, ca să ne trezească din ignoranţă. Să ne putem da unele răspunsuri”. Maria Tiriboi îşi argumentează teoria făcând apel la astronomie, genetică, istorie şi biochimie.

Mama o striga „Faraoanco”

„M-am născut într-o casă de oameni destoinici dintr-un sat vasluian. Eram două fete. La 7 ani părinţii mi-au pus sapa în spate”, povesteşte Maria despre anii copilăriei. Muncea, dar îi plăcea şi să citească. Pe când era elevă a stat în podul unei fabrici de ulei, făcea foc cu coji de seminţe de floarea soarelui. Era în primii ani de după război. Fata simplă visa să fie învăţătoare. A citit mai întâi Biblia şi mitologia hindusă. „Eram tare neastâmpărată. Mama îmi spunea Faraoanco!. Am întrebat un profesor ce înseamnă. Aşa am aflat de civilizaţia egipteană. Apoi, văzând că-s mai destupată la minte, mi-a dat cărţi de citit”, îşi aduce aminte ea. Abia la 18 ani a avut ocazia să vadă o bibliotecă adevărată, în casa unor bătrâni din Bârlad. S-a apucat serios de studiu. A început cu Cartea Tibetană a Morţii. Au urmat alte şi alte documente despre civilizaţii îndepărtate pe care le strângea cu grijă pentru mai târziu.

Părtaşă la tranzacţiile secrete de la UTB

 „De mică, toată averea mea au fost doi saci de cărţi şi trei valize cu hărţi şi poze. Nu ştiam de ce le păstram. Poate şi pentru că un profesor mi-a spus cândva: O să fie ceva cu tine, în viaţă”, îşi aminteşte Maria. A urmat şcoala Pedagogică de Învăţători din Vaslui. Apoi s-a mutat la Bucureşti, unde a absolvit şcoala de Subingineri în Industria Uşoară. „În pararel, învăţam limba engleză pe brânci, cu picioarele în lighean”, spune pensionara. După şcoala de Comerţ Exterior, a fost repartizată la Braşov, la UTB. Aici a lucrat 20 de ani cu ţări din Vest. Ea era cea care purta corespondenţa comercială în urma căreia tractoarele româneşti erau cumpărate în străinătate. Pentru că era în legătură cu Occidentul, a fost de multe ori verificată de Securitate, mai ales că multe dintre tranzacţii erau considerate „afaceri secrete”. „Între timp, descifram texte şi imagini, le puneam înapoi în valiză. Notiţele le ordonam pe ani, să ştiu mai târziu cum am evoluat”, explică Maria.

Prima carte, prima teorie

De mică i-a plăcut să picteze. În 1975 a avut prima expoziţie personală. Majoritatea tablourilor au fost cumpărate de nişte colecţionari din Grecia şi Israel. S-a înscris şi în Uniunea Artiştilor Plastici, dar s-a retras dintre profesionişti pentru că „se mâncau între ei”. Picturile ei reprezintă scene autobiografice din perioada petrecută în satul natal. Acum şase ani a ieşit la pensie. De atunci, preocupările spirituale ale Mariei s-au înteţit. Până când a ajuns la concluzia că a strîns destul material pentru o primă carte „unicat pe plan naţional şi mondial”. „Înapoi în viitor” descrie teoria originală a braşovencei despre originea omului, a Terrei, destinul României, interacţiunea noastră cu civilizaţiile nepământene, deloc bineintenţionate. „Toţi trebuie să oprim ororile care ni se impun. Toţi trebuie să oprim neantizarea noastră ca spirite divine, dar şi a planetei Geea-Terra!”, este mesajul autoarei.

Sub Braşov există o lume subterană

„Vedeam vecini cu câte 7-8 copii care munceau din răsputeri. Câmpul le dădea roade bogate şi totuşi n-aveau ce să mănânce. Am încercat să găsesc care este cauza răului. Pe atunci, aceasta era perpectorul care încasa taxele. când am ajuns la oraş, răul era altul, în capitală altul...şi tot aşa. Mi-am descoperit obligaţiile mele cosmo-terestre. De copil am avut vise-revelaţii, stări speciale pe care nu mi le puteam explica. Ce văd eu pe cer văd puţini oameni”, spune Maria. Chiar iarna trecută, când cerul era roşu, ea a auzit nişte sunete imperceptibile altor urechi: trosnituri urmate de flash-uri gigantice. „Am testat pe soţul meu, Costică. Ce văd şi aud eu, lumea nu percepe. Noi nu ştim ce avem aici, în Carpaţi”, mărturiseşte pensionara, explicând că în zona Braşovului fiinţează o lume subterană care ne supervizează activităţile, de 100 de milioane de ani încoace. Munţii noştri sunt, de fapt, piramide romboidale acoperite de păduri.

Extratereştrii veneau prin Groenlanda

Planeta Geea-Terra este un corp ceresc aflat în regim experimental, proprietatea unui imperiu cosmic (format din mai multe supercivilizaţii) ale căror interese nu au coincis totdeauna. De aici şi numeroasele conflicte cosmo-terestre. Iată câteva din concluziile teoriei sale. „Această frumoasă Geea-Terra a fost şi obiect de închiriat, ori de câte ori situaţia cosmo-terestră a permis-o. De milioane de ani, planeta aceasta a fost închriată pe bucăţi, pe bucăţele, pe continente, unor echipaje extraterestre în scopul experimentării unor programe şi linii genetice”. Învăţătorii soseau printr-un coridor energetic din zona Groenlandei, unită cu un fost continent gigantic Hyperboreano-Pelasg. În ochii extratereştrilor nu suntem decât nişte animale, un pic mai evoluate, tratate ca sclavi sau cobai. Mari bărbaţi de stat din istoria omenirii au fost creaţi în laboratoare ascunse de către genitori celeşti. Printre aceste personalităţi istorice se numără şi Ramses, Iisus, Fecioara Maria, Deceneu, Carol cel Mare, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Frederic al II-lea.

Ştefan cel Mare a fost instruit de către ET

După părerea braşovencei, Mănăstirea Putna a fost ctitorită pe un loc străvechi, plin de taine şi puternic energizat. Daniil Sihastru a avut misiunea să monitorizeze evenimentele istorice din perioada dinastiei Muşatinilor. El făcea legătura între lumea subterană („marţieni rancieni”) unde se află o bază extraterestră. Plus piramida romboidală în adâncurile Rarăului, cu porţi de ieşire. Acolo a fost instruit Ştefan cel Mare încă din copilărie, de o lupoaică. A fost „potenţat, magnetizat şi inspirat în câştigarea luptelor pentru neatârnare, dar mai ales pentru că barbarii să nu găsească ce căutau înnebuniţi: o informaţie capitală, o hartă. Acolo se arăta că soarta popoarelor fusese deja pecetluită”, precizează Maria.

ADN-ul de pe mantia lui Ştefan cel Mare

Tot la Putna se găsesc nişte dvere cusute, nişte giulgiuri cu portretele lui Ştefan şi Maria de Mangop. Aceste broderii au fost interpretate de Maria într-un mod aparte. „Anteriile, coroanele şi fondul ţesăturilor sunt pline de imagini cosmo-terestre, inclusiv genetice. Absolut superbe, uluitoare, tulburătoare”, notează autoarea. Dvera voievodului îl înfăţişează într-un anteriu. Mâna lui dreaptă iese printr-un ochi egiptean, reprezentând „un aparat ultrasofisticat prin care se vedea în cer, dar şi pretutindeni pe şi în pământ”. Ştefan stă cu braţele deschise către o stea, care face parte din constelaţia de obârşie. Coroana are trei pietre preţioase. Cea din mijloc are deasupra şi dedesubt litera W, care apare de trei ori, simbol al Constelaţiei Casiopeea. Maria remarcă faptul că nu există nicio cruce, în schimb Vodă e înconjurat de stele. Concluzia Mariei este: „El a fost misionat din partea Autorităţii Supreme - o trinitate. Trei consilii formate din reprezentanţii celor mai evoluate civilizaţii din Imperiul Confederaţiei acelei Autorităţi galactice”. Veşmântul are pe mijloc o cusătură care simbolizează o coloană energetică multifuncţională, helixa ADN. „Oricum, Voievodul Ştefan a fost - este un spirit foarte evoluat - ca şi alţi câţiva regi şi voievozi dinaintea sa”, trage concluzia Maria.

Dinastiile bizantine au dispărut odată cu plecare extratereştrilor

Dvera Mariei de Angop este încărcată şi ea de elemente enigmatice, dintre care se repetă structura elicoidală a moleculei de ADN şi simbolul Constelaţiei Casiopeea. După calcule şi observaţii amănunţite, Maria ajunge la concluzia că „Doamna Maria de Angop aparţinea unei alte linii genetice, unui alt genotip-matrice ADN cam nepotrivit liniei genetice a voievodului Ştefan. Mare incompatibilitate””. Dinastiile bizantine îşi sleiseră vâna biologică şi spirituală dând dovadă de o nelinişte interioară disperată, aspecte care i-au dus la dispariţie. „Motivul a fost de ordin cosmic. În perioada 1000-1500 trebuia să se petreacă ceva. O plecare de pe Terra a unor aleşi spre o altă planetă? De aici debusolarea, disperarea”, oferă Maria o explicaţie.

ET au pus ochii pe Paralela 45

„Prin Dumnezeu înţelegem şeful supersavant genetician al unor echipaje extraterestre plonjat pe Geea pentru a experimenta nişte planuri”, crede Maria. „şi hiperboreo-pelasgii şi traco-geţii, sciţii au fost îndrumaţi de mai mulţi şefi Extratereştri, cu baze în subterane, dar şi pe alte planete”, este convinsă pensionara. Civilizaţia etruscă a fost cea care a condensat în dovezi arheologice mărturia contactului cu această rasă superioară. Dar şi strămoşii noştri au cunoscut această „elită de supersavanţi cu laboratoare şi aparate de tip ozenistic superior, cu cosmodrom pentru decolări-aterizări ale astronavelor intra-extraterestre”. Maria susţine că, la obârşie, etruscii şi daco-geţii au fost fraţi. „Paralela 45 a fost şi este mereu în atenţia tuturor extratereştrilor deoarece buricul de fier al Pământului se află în vârful munţilor Godeanu (cel mai înalt punct geoamagnetic), un nod de fier, cu densitate foarte mare, producând ondulaţii gravitaţionale. Iar în mijlocul Bărăganului se găseşte un ciudat punct magnetic - cel mai jos din ţară”, este concluzia pensionarei preocupată de enigmele neştiute ale plaiurilor carpatice .

• SOS România!

„Guvernanţii micilor şi marilor popoare ştiu multe dar ne ascund lăsându-ne de izbelişte în faţa monstruoasei dezordini planetare. Totu-i scăpat de sub control. Câţi dintre noi vor mai rămâne după marea curăţenie planetară? Se zice că vor mai rămâne aproximativ 10-15 milioane de oameni. Să apărăm paralela 45! De n-o vom face, ne-om merita soarta! Cam în această limită de 1500 km Nord şi Sud de paralela 45 s-au petrecut şi continuă cele mai mari grozăvii de pe planetă”, este convinsă Maria.

• Fiinţele din cosmos sunt superioare

Studiind texte vechi şi noi, Maria a ajuns la concluzia că rasele extraterestre au calităţi spirituale superioare: IQ între 3200 şi 3000, percep culor în spectru între 1.900 şi 2.300 microni, peste 100 specializări individuale, „grad de solidaritate sinceră faţă de Autoritatea Supremă între 2 şi 12”. Viteza cu care gândesc fiinţele nepământene este de 1 miliard de ani/secundă cosmică. O secundă cosmică are 10,92 secunde terestre. Superspecialiştii (zei cyborg) deţin modalităţi de transfer intergalactic cu mari posibilităţi de acomodări pe plantele unde trebuie să intervină. Transmit cu o viteză incredibilă informaţii ultrasecrete, posedă tehnici de intervenţie rapidă, de anihilare, blocare a spiritelor rele. Sunt înzestraţi cu tehnici de superdetecţie mentală, pot vindeca toate bolile cu energiile gândului.

• Geto-dacii au fost marcaţi genetic

Toni Victor Moldovan din Cluj are o teorie interesantă referitoare la zestrea genetică a strămoşilor noştri. El susţine că rasele umane actuale sunt rezultatul acţiunii mai multor zei care, în programe de inginerie genetică diferite, au modelat omul „după chipul si asemănarea lor”, adică dupa standardul ADN. Fiinţele extraterestre au scanat corpurile spirituale şi le-au „însemnat”. După părerea medicului clujean, structurile ADN umane au o bază comună, ce poate fi codificată numeric în numărul 666. În multe locuri ale teritoriului geto-dacic apare inscripţionat 666, sub forma SSS sau CCC - 6 grecesc sau VIVIVI - 6 latin. Astfel de inscripţii se găsesc în complexul de la Sarmisegetuza, opaiţul de la Drobeta, o placă de marmură de la Tomis, alta de la Tetovo (Macedonia). În concluzie, codul genetic al geţilor a fost marcat cu numărul 666.

• Un român contra Nobel

Un profesor român din Călăraşi a scris lucrarea: „Noi date despre structura macromoleculară a acizilor nucleici şi despre cromozom”. Ion Matei consideră că Watson şi Crick au luat degeaba premiul Nobel pentru descoperirea structurii dublu elicoidale a ADN. „Niciodată nu se formează o moleculă din atomi sau din alte molecule care se leagă prin legături fizice. când două macromolecule de ADN, complementare æi antiparalele, se leagă prin legături fizice prin intermediul resturilor de baze azotate complementare nu se formează o macromoleculă de ADN, ci o entitate fizică de ADN dimacromoleculară”, susţine Ion Matei. Lucrarea a fost trimisă la mai multe academii din străinătate. Specialiştii au rămas uimiţi de descoperirea sa."

Monitorul de Braşov 2002

sursa: http://desecretizari.blogspot.ro/2016/06/stefan-cel-mare-fost-instruit-de.html

ANUL NOU DACIC

În această noapte începe Anul Nou Dacic. Despre sărbătoarea lupilor și Sfântul Andrei…

Motivele pentru care dacii şi-au ales ca totem lupul şi nu un alt animal, de pildă pe cel mai puternic dintre ele, ursul, sunt sprijinite de un bogat material etnografic şi folcloric. Toate animalele sălbatice, indiferent de mărimea, puterea şi cruzimea lor în stare de sălbăticie, pot fi îmblânzite, dresate şi aduse pentru a fi văzute sub cupola circului. Există o excepţie, lupul, care preferă să moară de foame sau în luptă pentru câştigarea prăzii decât să renunţe la libertate pentru a trece prin cercul de foc sau să facă alte exhibiţii ca să râdă şi să se minuneze spectatorii. Această vietate, prototip al războinicului înnăscut şi model de demnitate, a fost personificată şi aleasă totem de către strămoşii autohtoni ai românilor, geto-dacii. Ca luptători împotriva duşmanilor, ei doreau să semene şi să se comporte ca divinitatea lup pe care o invocau în luptă (vezi stindardul dacic) şi în alte împrejurări.

Mircea Eliade, relatând informaţia lăsată de Strabon conform căreia dacii se numeau dáoi, tradiţia consemnată de Hesychius că dáos era numele frigian al lupului şi că din rădăcina indo-europeană dhau (a strânge, a sugruma) au derivat Dáousdava (oraşul sau cetatea lupilor) numele unui oraş în Moesia Inferior din sudul Dunării, numele zeului trac al războiului, Kandáon, zeul Daunus etc., aprecia că dacii se numeau ei înşişi lupi, cei care sunt asemenea lupilor (Eliade Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 31). La rândul său, Nicolae Iorga accepta interpretarea paleolingvistului W. Tomaschek, care punea în legătură numele daci cu dava, şi a tradus etnonimul strămoşilor noştri cu locuitori ai davaelor (Iorga N., Histoire des Roumains, I, Bucureşti, 1937, apud M. Eliade, op. cit., p. 21).

Un obicei care atestă suprapunerea sărbătorii creştine a Apostolului Andrei peste presupusul An Nou dacic este Bocetul Andreiului, atestat la românii din Transnistria. Fetele confecţionau păpuşi din cârpe, numite Andreiu, substitut al anului vechi care moare pentru a renaşte, le aşezau pe laviţă (pat) şi le jeleau ca pe un mort în noaptea de 29/30 noiembrie. O altă practică de rit funerar efectuat în noaptea de Ovidenie sau de Sântandrei era privegherea de către femeile moldovence de dincoace de Prut a unei lumânări lungi, făcută colac, precum Măsurasau Statul Mortului, aprinsă astăzi la înmormântarea oamenilor din mai multe zone etnografice.

Asemănător Revelionului, în noaptea de Sântandrei abundau practicile magice de aflare a ursitei. Fata de măritat prepara o turtiţă subţire din făină de grâu, foarte sărată, numită Turtucă de Andrei, o cocea pe plita sobei şi o mânca înainte de culcare. Băiatul care venea în vis să-i aducă apă pentru potolirea setei urma să o ceară de nevastă în cursul anului. Unele fete, când soseau acasă de la Păzitul Usturoiului, puneau într-un cocoloş de aluat câte un căţel de usturoi. După cum încolţea şi creştea usturoiul semănat, se făceau apoi pronosticurile matrimoniale.

În noaptea de Ovidenie sau de Sântandrei bătrânii noroceau anul, adică observau cu atenţie cerul înstelat pentru a face previziuni meteorologice. Obiceiul de a semăna în noaptea de Sântandrei grâu într-o oală de pământ pentru a interpreta după numărul seminţelor răsărite rodnicia ogoarelor în noul an este încă viu în satele româneşti. Acum se tăiau crenguţe de la diferiţi pomi fructiferi şi se puneau în apă la temperatura camerei pentru a aprecia, după cum înverzeau şi înfloreau, rodul pomilor din livezi. Crenguţele înflorite erau folosite apoi de copii, ca sorcovă, la Anul Nou.

Lupul, ca oricare altă divinitate, poate ajuta şi pedepsi credincioşii. Se spune că numai el vede şi sfâşie dracii la Bobotează, că sperie sau alungă bolile copiilor. În Platforma Luncani, în imediata apropiere a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, primul alăptat al copilului se făcea printr-un aparat confecţionat dintr-o falcă şi o piele de lup, numit gură de lup. Pe arii relativ extinse copiii grav bolnavi, după ce erau supuşi unor practici magice, erau numiţi Lupu, vietate de care să se sperie moartea.

În concluzie, părinţii Bisericii creştine dorind să înlăture din conştinţa credincioşilor vechile tradiţii păgâne, au suprapus ziua de praznic a Sfântului Andrei peste o sărbătoare mult mai veche, geto-dacă, legată de cultul lupului. Populaţia a asimilat sfântul creştin, propovăduitorul creştinismului în ţinuturile de la Dunărea de Jos, dar i-au pus în spate şi unele din atribuţiile zeului uzurpat. Numit în calendarul popular Sf. Andrei, Sântandrei, Moş Andrei, Andreiu de Iarnă, acesta devine în calendarul popular patron al lupilor, un sfânt-moş care moare şi renaşte în perioada de celebrare a Anul Nou dacic, precum Moş Crăciun la Anul Nou contemporan şi Baba Dochia la Anul Nou agrar.

Un articol de prof. univ. dr. Ion Ghinoiu

sursa: http://www.cunoastelumea.ro/in-aceasta-noapte-incepe-anul-nou-dacic-despre-sarbatoarea-lupilor-si-sfantul-andrei/

DE CE NU IUBESC ILUMINATII ROMANIA

Teritoriul pe care se afla Romania pare sa fi fost Vatra Lumii, locul din care s-a raspandit civilizatia umana! La Bugiulesti (Valcea), Nicolaescu-Plopsor a descoperit un femur uman vechi de doua milioane de ani. Pe Valea Oltului au fost descoperite urmele unor locuinte vechi de un milion de ani, iar la Tartaria, pe Mures, au fost descoperite trei tablite continand cea mai veche scriere din lume , cu o vechime de sapte mii de ani. Asezarea de la Romanesti – Dambovita dateaza din anii 30.000 i.e.n. Aici a fost inventat arcul, s-a nascut legenda luiPrometeu, au aparut primele mine si furnale din Europa , aici s-au format popoarele indo-europene.

De aici au pornit o serie de popoare ca pelasgii, scitii, cimmerienii , ilirii, ligulii, bascii, sarmatii, elenii (ahei si dorieni,hititii, carienii, italicii sau frigienii ), etc. Aici s-au pus bazele Troiei si apoi ale Romei . De altfel , vechea Roma a existat pe locul actualului oras Roman, iar cuvantul Roma este de origine tracica.

Traco-dacii reprezinta cea mai veche cultura de pe Terra, anterioara sumerului si totodata cea mai numeroasa si mai extinsa populatie a antichitatii. Puteau fi gasiti in intreaga Europa (Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania, Polonia, Italia,Franta, Spania,Turcia Europeana), Tadjikistan , Asia Mica, Africa. Chiar si burii din Africa de Sud sunt neam dacic ! Cu multe secole inainte de cucerirea romana , dacii reusisera sa obtina un an de 365,242197 zile, fata de anul astronomic modern de 365,242198 zile, sau fata de cel Iulian al alexandrinului Sosigenes de 365,25 zile . Homer a remarcat unitatea lingvistica, etnica si de civilizatie a tracilor incepand cu mileniul V i.e.n., de cand acest spatiu a iradiat cultura . Tot el ne spune ca numai ei stiau sa lupte calare si sa foloseasca arcul ca arma de lupta, potrivit razbointrucuvant.ro

Traco- macedonenii au creat si primul imperiu din Europa , cel al lui Alexandru Macedon , care a creat si cultura “elenistica”. Dascalul sau , Aristotel din Stagiro-Makedonia , era tot un traco-macedonean .

Scrisul a aparut mai intai in spatiul tracic, apoi in cel greco-roman . Primii poeti au fost tot de origine traca . Traco-dacii se remarcau printr-o corectitudine deosebita , toate conventiile fiind incheiate doar verbal.De pilda, lipsa de acasa era semnalata printr-un bat asezat la poarta. De remarcat ca acelasi obicei il aveau si mayasii ! Oare cine ii invatase sa traiasca intr-un asemenea identic spirit de cinste?

Dacia a avut cea mai veche agricultura din Europa. Dacii erau singurul popor din lume care foloseau cercul pentru masurarea timpului (vezi actualele ceasuri)! Minele de aur din Dacia erau cele mai bogate din Europa. Numai tezaurul regal al lui Decebal , jefuit de romani , continea 1640 de tone de aur si 3310 tone de argint. Cu el, Imperiul Roman a scapat de faliment , permitand ca locuitorii Romei sa fie scutiti de impozite timp de un an , sa primeasca fiecare cate 650 de denari si sa se finanteze , timp de 123 de zile serbarile de la Roma cu peste 10.000 de gladiatori si 11.000 de fiare salbatice!

Primul popor antic European care a realizat o unificare a tuturor triburilor avand aceeasi etnie a fost cel dac. Ocupatia romana a intrerupt procesul de unificare nationala pentru 1812 ani … Unde ar fi fost acum Romania, fara aceste vicisitudini ale istoriei? De retinut: pentru cucerirea Daciei , Traian a fost nevoit sa mobilizeze peste 60% din armata imperiului! In secolele VI-V i.e.n. , civilizatia dacica era atat de dezvoltata , incat se putea masura cu cea persana a lui Darius (522-486 ien.). Herodot afirma ca “tracii sunt cel mai numeros popor dupa inzi”.In aceasta zona, se inregistreaza cea mai veche locuire in bordeie din lume (18.000 de ani) , cea mai veche activitate de minerit din lume, cel mai vechi topor-tarnacop de miner , cel mai vechi harpoon , si cel mai vechi varf de lance cu doua caneluri(tip baioneta) din lume (toate peste 18.000 de ani vechime) , cea mai veche activitate din metalurgia aramei din lume (8.000 de ani), cea mai veche exploatare si prelucrare a aurului din Europa si cea mai veche scriere din lume (7000 de ani). Limba romana este cea mai unitara limba din Europa ,vorbita de cel mai mare numar de oameni si cuprinde cel mai mare numar de cuvinte de origine latina in raport cu celelalte limbi neolatine.In fapt,romanii descindeau din marea si nobila ginta a traco-dacilor .

Pe la 1400 i.e.n. in Dacia nord-dunareana a aparut cea dintai scoala cu local propriu de pe Terra , ANDRONICONUL, unde preotii zalmoxieni predau toate disciplinele universitare , incepand cu teologia, astronomia si astologia. Pitagora si elevii sai si-au completat studiile universitare la scoala zalmoxiana intrucat dupa marturiile lui Platon si Socrate , in Dacia nord-dunareana erau cei mai invatati medici din lume , superiori medicilor greci. Hesion scria ca Zalmoxa “a promovat o invatatura despre un trai nou, mai intelept decat al grecilor”. Tot Zalmoxa a introdus in scoala sa studiul Dreptului , Belaginele , care stau la baza civilizatiei umane . Pe atunci, evreii erau inca sclavi in Egipt! Platon, Socrate, Orfeu,Achile,Traian vorbeau limba daco-traca. In Dacia se scria cu litere latine, care erau si litere dacice! In aceasta limba comuna i-a scris Decebal lui Traian pe o iasca de fag. Marele lingvist italian Giaccomo Devoto stabileste “inceputul tranzitiei daco-romane dincolo de anul 2000 i.e.n.”, cand evreii nu existau nici macar ca pastori! De unde vine denumirea de Dacia? De la prima regina a statului dac strabun, Dacia-Dokia-Sorita,slujitoarea Soarelui,Marele Zeu,care a fost preoteasa si regina pe la 3.000 i.e.n .

La impactul cu romanii,dacii credeau in nemurirea sufletului si erau deja monoteisti. Din punct de vedere al conceptiei filosofico-religioase , erau si au ramas net superiori romanilor. Ei nu credeau decat intr-un singur om-zeu, Zalmolxis, care avea sa devina model pentru Iisus Hristos mai tarziu, asa cum Kybele-Kotys avea sa devina sursa de inspiratie pentru Fecioara Maria . Getii cinsteau crucea vazand ca una din cele mai frumoase constelatii din emisfera boreala ( 50 de stele vizibile) are principalele stele dispuse in cruce, in dreptul Caii Lactee. Numele constelatiei Lebada este astfel un omagiu adus Pasarii Divine pentru daci.

Iata ce ne arata Platon in “Charmides”, unul din celebrele lui dialoguri, din care extragem un pasaj absolut senzational: “Asa stau lucrurile,Charmides, si cu descantecul nostru. L-am invatat, cu prilejul unei expeditii, de la unul dintre medicii traci ai lui Zalmoxis, despre care se zice ca au si darul de a te face nemuritor! Caci,spunea el, toate se trag din suflet , atat cele rele, cat si cele bune, ale trupului si ale fiintei noastre intregi , revarsandu-se din suflet , asa cum se rasfrang de la cap asupra ochiului. Ca urmare, mai ales sufletului trebuie sa ii dam ingrijire,daca vrem ca,deopotriva,capul,cat si restul trupului sa o duca bine. Iar sufletul spunea el, se ingrijeste cu anumite descantece, care sunt , la randul lor , spusele si gandurile frumoase!” Freud si psihanaliza lui? Evreii au “descoperit iar America” dupa mii de ani!

Si inca o informatie care ne lasa fara grai: intr-o locuinta de pe dealul Gradistei a fost descoperita o trusa medicala cu bisturiu si penseta din bronz; la Piatra Rosie , un scalpellum tot din bronz, iar la Poiana sonde medicale si un schelet cu craniul trepanat! Religia getilor spunea ca la nasterea celor doi Frati Divini, Apollo si Artemis, care a avut loc la solstitiul de iarna, Domnul Ceresc a luminat si a incalzit pamantul, incat zapezile s-au topit si au inflorit merii . In acelasi timp, numele Zeitei Mame , Maria-Maris insemna si “floare de mar”. De atunci , de cand au inflorit merii iarna,Anul Nou , care era la 1 martie a fost mutat la 1 ianuarie , data preluata mai tarziu si de romani . Ei bine, evreii au preluat de la traco-daci si data de 1 martie ca An Nou , dar si pe Fecioara Maria, devenita biblica. S-a mai spus apoi ca Iisus Hristos a fost influentat, in filosofia sa,de esenieni.Numai ca esenienii au fost initiati de traci, de preotii lui Zalmoxe. Acest lucru este recunoscut pana si de Jose Phus Flavius , fostul razvratit iudeu impotriva Romei, devenit…mare istoric in “Antichitatile iudaice”:”Ei nu traiesc prea diferit de lume , dar viata lor aminteste in cel mai inalt grad de cea a dacilor numiti pleistai “.

Dupa cum ne arata Jose Phus Flavius , in “Razboiul iudaic” , esenienii constituiau practic prima confererie de tip comunist din istorie : dispretuiau bogatia , intre ei nu vindeau si nu cumparau nimic , jurau sa respecte dreptatea fata de oameni , traiau in “fratii” carora isi predau toate veniturile si bunurile , gestionate in comun , respingeau prezenta femeilor (temandu-se de desfranarea si tradarea lor). Intentii si obiceiuri pozitive pe care , ulterior , evreii le vor adapta negativ in viitoarele lor “fratii” masonice. Realitatea de care evreii , cei mai mari falsificatori ai istoriei, fug ca dracul de tamaie , este ca filosofia pozitiva crestina s-a nascut pe teritoriul Daciei , ei nefacand altceva decat sa o preia in folos propriu pentru a distruge din interior Imperiul Roman si a-si justifica pretentiile de “popor ales” , dornic de a stapani Lumea ! Asa cum Biblia a fost “prelucrata”,timp de 1000 de ani, in folos propriu , asa si dovezile istorice privind primordialitatea universala a Traco-Daciei de Centru al Lumii , au fost distruse cu perseverenta pe parcursul ultimelor doua milenii!

Istoria mai are multe mistere si unul dintre acestea , absolut senzational, poate fi modul in care doua popoare inrudite , traco-dacii si romanii , care dominau lumea antica , au putut fi asmutite unul impotriva celuilalt . Oare , intamplator, vizionarul Indian Sundar Sing a prevestit , prin anii ’30, ca Romania va fi Noul Pamant al Fagaduintei , iar Bucurestiul Noul Ierusalim.

sursa: http://cultural.bzi.ro/teorie-halucinanta-de-ce-nu-iubesc-iluminatii-romania-8916