In vremurile atat de agitate si mereu surprinzatoare pe care le traim, Increderea in Sine a devenit un instrument de supravietuire. Asa cum e lanterna in mijlocul intunericului sau bricheta intr-o padure rece si intunecata. Increderea in Sine este paiul de care ne agatam intr-o viata ce curge vijelios fara sa ne lase sa ne dumirim, sa ne instalam confortabil, pentru ca un val nou de evenimente ne obliga in permanenta sa ne adaptam, sa ne verificam reperele. Repere inghitite adesea de vartejurile vietii. Si stai si te intrebi ce mai este sigur si stabil in aceste vremuri, pe ce mai poti conta, ce este peren, real, profund si garantat? Nimic in afara de propria ta fiinta. In care trebuie sa te increzi. Cand toate celelalte repere dispar, cand contextele, oamenii, notiunile, convingerile si credintele se naruie, singurul lucru sigur este fiinta ta. Pe care trebuie s-o cunosti al naibii de bine pentru ca a sti exact pe ce contezi. Increderea in Sine este inceputul.
De unde incepe increderea?
Increderea in Sine nu are legatura cu reusitele tale, cu performantele sau cu puterile tale. Acestea sustin increderea, dar nu sunt cauza lor. Pentru ca performantele sunt efectele existentei Sinelui. Increderea in Sine vine din relatia constiintei tale cu Sinele tau, cu scanteia ta divina, cu spiritul tau, cu Viata. Increderea in Sine este credinta ta in divinul launtric. Divinul nu are atribute. El exista, pur si simplu. Divinul, revelat sau ascuns, genereaza atribute. El fiind insa lipsit de atribute pentru ca El este in afara oricarei descrieri, a oricarei definitii.
De aceea, increderea in Sine vine de undeva de dincolo de calitati, de trasaturile de succes, de reusite, de pregatire, dincolo de parerile tale despre tine si de parerile celorlalti referitoare la tine. Increderea in Sine ESTE. Sinele ESTE. Scanteia divina ESTE. Dumnezeu ESTE. Si ca urmare a acestei prezente si a simtirii tale constiente a acestei prezente in tine, apare increderea in Sine.
Nu calitatile tale te determina sa ai incredere in tine. Ci natura ta divina. Cand ai incredere in natura ta divina totul devine posibil. Si din acest posibil Sinele te ghideaza sa iti doresti in mod particular in viata ta acele lucruri care te ajuta sa traiesti la cel mai inalt nivel experienta de fi tu ca persoana. De-a fi Sine intr-o persoana, cu identitate sociala, cu trup, cu aspiratii, cu un destin.
Sinele, mai presus de defintiile tale
Cand increderea ta este ancorata in calitatile tale, in frumusetea si tineretea ta, in sanatatea si vigoarea ta, in corpul tau, in abIlitatile tale, in relatiile tale, in contexte favorizante, ce faci cand incepi sa pierzi toate acestea? Spui gata, am pierdut increderea in MINE odata cu pierderea pozitiei, cu sustinerea altora, odata cu aparitia cheliei, cu pierderea danturii, cu instalarea batranetii, odata cu pierderea partenerului sau cu plecarea copiilor? Atat a fost? Unde mai este increderea in Tine cand ea este ancorata in lucruri exterioare? Pentru ca si propriile tale calitati si trasaturi sunt exterioare TIE. Ele sunt ale tale dar nu sunt TU. Ca dovada ca paradontoza (desi erai atat de mandru de liniara ta dantura alba ce credeai ca este atuul tau definitoriu) nu te opreste sa continui sa existi. Asa cum continui sa existi si dupa divort desi credeai ca mariajul sau partenerul te definea. Continui sa existi chiar si cand pierzi slujba sau simpatia sefilor desi aveai incredere in acestea si credeai ca te definesc profesional. Asa cum continui sa existi chiar daca pierzi sanatatea si te ameninta moartea.
Sinele, eu-l divin
Ceva mai presus de noi si mai profund in noi ne insufleteste. Este o substanta imanenta, aflata in noi inca din primul moment al fiintarii noastre in aceasta viata si chiar de dincolo de viata. Este ceva mai presus de om si mai aproape de substanta divina a vietii.
Divinul din noi nu avem voie sa il tradam niciodata, sa ne decuplam de la el. Pentru ca este sursa vietii, a intregii noastre fiinte, a tuturor definitiilor noastre, a tuturor actiunilor noastre.
A avea incredere in Sine insemna sa iti ancorezi increderea in Dumnezeu. De aceea increderea in Sine nu are legatura cu ce ai, cu ce ai dovedit ca poti, ci cu ce ESTI. De aceea cand nu ai nimic, cand nu stii ce sa faci, cand nu stii cum te vei descurca, cand nu stii ce raspuns vei da, cand nu stii cum sa rezolvi o problema, SA AI INCREDERE IN TINE. In divinul din tine. Pentru ca numai divinul din tine il poate auzi pe Dumnezeu cand sta la taifas cu TINE.
Dincolo de ceea ce ai, de ce detii, exista un TU mai profund. Acest TU mai profund este spiritul tau. Sinele. Iar increderea trebuie ancorata acolo. Calitatile tale reflecta apropierea de Sine. Defectele si slabiciunile arata separarea de Sine si de multe ori chiar ele sunt cele care te determina sa revii la sursa ta divina.
Cand increderea noastra este in Sine, nimic nu ne poate clinti din noi insine. Iar aceasta statornicie nu e incapatanare. Este puterea de a te lasa mereu respirat de viata si prin asta in Viata.
de Camelia Patrascanu
sursa: www.horoscoptv.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu