ADEVARATA MASURA A INTELIGENTEI

Este foarte interesant ca, desi au diplome echivalente ca valoare, unii se tarasc in slujbe umile, in timp ce altii fac salturi impresionante, in drumul lor catre succes. Cum se explica faptul ca unii, care dovedeau in copilarie o inteligenta vie si promiteau foarte mult, au esuat pana la urma in mediocritate, iar altii, care nu se distingeau prin nimic deosebit, au reusit in viata? De ce sunt cupluri care se cearta si apoi se despart si perechi care, desi se mai confrunta cu tensiuni, nu se destrama si chiar sunt fericite? Raspunsul la toate aceste intrebari tine cont de faptul ca noi “decidem si gandim sub influenta sentimentelor”, dupa cum ne sugereaza Daniel Goleman, psiholog la Harvard.

Adevarata masura a inteligentei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emotional. “Marea revolutie a anilor 2000 consta in revansa sentimentelor asupra inteligentei”, ne asigura Daniel Goleman, in cartea sa celebra deja in Statele Unite ale Americii, “Inteligenta Emotionala”.
In prezent, cand ne referim la inteligenta, intelegem cel putin doua lucruri:
intelectul (IQ) si
inteligenta emotionala (EQ).

“In mod traditional, puterea creierului este data de IQ, insa cu cat lumea devine mai complexa, inteligenta emotionala trece pe primul plan” (Daniel Goleman).
O persoana inteligenta emotional este abilitata in patru domenii: identificarea emotiilor, intelegerea emotiilor, reglarea emotiilor si folosirea emotiilor.

In viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligenta emotionala este formata din cinci factori: cunoasterea propriilor emotii, managementul emotiilor, motivare, recunoasterea emotiilor la altii (empatie) si relatiile interpersonale.
Iata o comparatie intre IQ si EQ.

Intelectul – IQ (capul)
ne ajuta sa facem socoteli;
ne ajuta sa procesam informatii;
se bazeaza pe logica;
ne ajuta sa rezolvam probleme;
ne ajuta sa reusim la scoala;
in decursul vietii, IQ-ul este relativ constant;

Inteligenta emotionala – EQ (inima)
ne ajuta sa ne intelegem pe noi insine si sa ne motivam;
ne ajuta sa luam decizii (fara emotii nu poate fi luata nici o decizie);
ne ajuta sa comunicam si sa ne intelegem mai bine cu alti oameni si sa construim relatii puternice, care dureaza;
ne ajuta sa ne transformam;
ne ajuta sa invatam din experienta;
ne ajuta sa fim creativi;
ne ajuta sa reusim la locul de munca si in viata.

Dezavantajele intelectului
functioneaza bine, doar cand suntem calmi;
functioneaza incet, sau in orice caz mai incet decat inteligenta emotionala; din aceasta cauza nu ne putem baza pe IQ, atunci cand ne aflam in situatii critice sau cand trebuie sa luam rapid decizii;
este un predictor slab al succesului nostru in viata; (insa un bun predictor al succesului nostru in scoala traditionala);
ramane relativ constant, toata viata.

Avantajele inimii
functioneaza bine in orice situatie;
functioneaza rapid – sau, in orice caz, mai repede decat IQ-ul; din aceasta cauza, ne putem baza pe EQ cand ne aflam in situatii critice sau cand trebuie sa luam rapid decizii;
este un predictor puternic al succesului nostru in viata;
poate creste – chiar foarte mult.

Iata un exemplu dat de Robert Stenberg, care ilustreaza diferenta dintre intelect si inteligenta emotionala: Doi copii se plimbau printr-o padure. Unul din ei era foarte bun la invatatura, premiant, foarte apreciat de adulti (IQ). Celalalt era un smecheras, slab la invatatura, dar foarte descurcaret in viata de zi cu zi (una dintre caracteristicile persoanelor inteligente emotional). Celor doi copii le iese un urs in fata. Primul face repede niste calcule si ajunge, dezamagit, la concluzia ca nu poate scapa cu fuga din fata ursului. Celalalt, foarte calm, se apleaca, isi verifica pantofii si isi stringe mai bine sireturile. Primul, foarte trist, ii spune ca a facut calcule si nu au nici o sansa sa scape de urs, daca o iau la fuga. Cel de-al doilea ii raspunde, cu acelasi calm: “Te-nseli! Tot ce trebuie sa fac este sa fiu cu un pas inaintea ta.” (pastrarea calmului si mintea limpede in situatii critice, sunt alte doua caracteristici ale persoanelor inteligente emotional).

Bell Labs, Centrul de cercetare pentru inalta tehnologie al lui A.T.&T., gigantul telecomunicatiilor din SUA, a apelat la Goleman pentru a testa angajatii care se dovedisera foarte eficienti. Rezultatul: cei mai valorosi cercetatori nu aveau un I.Q. foarte ridicat sau diplome dintre cele mai prestigioase. Erau insa persoane foarte echilibrate din punct de vedere emotional, capabile sa faca fata cu succes, momentelor de criza.

Cercetarile au aratat ca succesul nostru la locul de munca sau in viata, depinde 80% de inteligenta emotionala si doar 20% de intelect. In cazul liderilor, inteligenta emotionala contribuie cu pana la 90%, la succes. Asta nu inseamna ca rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continua sa fie important – dar nu cel mai important. Creierul omului, inainte de toate, este facut ca sa iubeasca.
De altfel, viata si experienta fiecarui individ arata ca, spre deosebire de IQ, care nu se schimba mai deloc dupa adolescenta, inteligenta emotionala este, in mare parte, invatata si continua sa se dezvolte, pe masura ce inaintam in varsta si invatam sa cunoastem emotiile si sentimentele si sa le utilizam pozitiv. Poate ca nu intamplator se vorbeste in popor de maturizare – care, in fond, este potentialul pe care-l dobandim, de a invata abilitatile practice, bazate pe componentele EQ.

Aceasta este marea revolutie a anilor 2000: suprematia trairilor sufletesti, care ia locul spiritului materialist, al gandirii reci, al gestiunii sirurilor de cifre, al statisticilor si deciziilor luate de sus. Adevaratele valori se dovedesc a fi: intuitia, blandetea, simpatia, puterea de concentrare, intelegerea, empatia.

Viitorul apartine, pe deplin, E.Q.-ului.

Autor Dragos Predulea
sursa:http://aplr-doctorat.blogspot.com/2011/05/adevarata-masura-inteligentei-eq-nu-iq.html