VOI SUNTETI CREATIA MEA IUBITA

" Voi sunteti Creatia Mea iubita. In voi Ma vad pe Mine. Aratati iubirea ce v-o port. Spuneti cu voce tare. Spuneti cu voce tare, chiar acum: "Dumnezeu Ma iubeste. Ma iubeste exact asa cum sunt. Acesta este un miracol, dar Dumnezeu este un Facator de Miracole. Dumnezeu se vede pe El Insusi in mine. El vede frumusetea ce emana din El, in mine. Dar Dumnezeu nu este nebun. El nu s-a orbit pe Sine. El spune ca vazul meu este cel ce trebuie imbunatatit.
Ce vede Dumnezeu si eu nu pot vedea?
Pot vedea frumusetea unui trandafir, a unui apus sau a unui rasarit de soare. Pot vedea frumusetea unui bebelus sau a unui copil. Si pot vedea frumusete in cuvinte care au fost scrise de catre stiloul omului. Dar oare Dumnezeu Insusi a fost Cel care a calauzit stiloul si a scris acea intelepciune si acele cuvinte magnifice care se afla in literatura si in mintile oamenilor? El spune ca El a creat oamenii, dar mie imi vine greu sa le vad frumusetea si, cel mai greu, sa o vad pe a mea. Dar, prin carti, pot sa-mi fac o idee despre ce vede Dumnezeu.
Si pot vedea frumusetea lui Dumnezeu in operele de arta pictate om si in muzica pe care a compus-o, dar sunt dezamagit de om in sine. In fata mea vad mai degrba corpuri- si nu lumina. Am tendinta sa vad greselile exprimate in oameni, si nu arta lui Dumnezeu exprimata in ei.
Dumnezeu a spus ca fiintele Umane sunt Creatia Sa iubita, preaiubita daca e sa privim privilegiul pe care ni l-a dat de a deveni ca El. El ne-a dat privilegiul alegerii, desi, uneori, mi se pare destul de clar ca nu este un privilegiu. El a facut ca animalele de pe Pamnant sa fie intr-un anumit fel. Sfera lor de gandire si de actiune este mai redusa decat a noastra. A avut o asemenea incredere in noi, incat ne-a dat animalele Pamantului ca sa avem grija de ele cu iubire si cu mila, si totusi vad mai multa iubire si mila din partea animalelor Pamantului decat vad din partea oamenilor de pe Pamant. Cu toate acestea, Dumnezeu spune ca nu a gresit.
Oamenii se lupta intre ei. Chiar si in familii exista razboi. Sunt intristat.
Cand ma mai impac cu tristetea si cu deznadejdea de pe Pamant, imi dau seama ca nu apreciez intotdeauna creatia lui Dumnezeu. Dumnezeu a creat acest Pamant minunat, iar eu nu reusesc sa-i apreciez valoarea.
Aceasta este marea diferenta dintre mine si Dumnezeu? Ca El apreciaza tot ce a creat, iar eu nu? Daca asa stau lucrurile, atunci inseamna ca nu vad bine. Dumnezeu, in toata maretia Sa, iubeste totul si pe toata lumea de pe Pamant, iar eu, in toata insensibilitatea mea, nu o fac. Nu am o parere suficient de buna despre mine insumi si totusi, adeseori, consider ca sunt mai minunat decat altul, sau decat toti.
Da, uneori in nerozia mea, cred ca sunt mai intelept decat alti oameni. Uneori, in nerozia mea, cred ca sunt mai intelept decat Dumnezeu. Dumnezeu mi-a dat discernamant si, cu toate acestea, eu nu il folosesc totdeauna cu intelepciune.
Iar uneori, nu-L iubesc nici macar pe Dumnezeu. Dar, ce valoare are iubirea mea, daca astazi este aici, iar maine dispare? Sunt revoltat de aceasta enigma pe care mi-a dat-o Dumnezeu.
Uneori, nici macar nu cred ca Dumnezeu ma iubeste, caci cum ar putea? Si totusi, am o notiune vaga a ceea ce este iubirea lui Dumnezeu si ce vrea sa spuna prin tot. Astfel ca strig:'Dumnezeu ma iubeste. Ma iubeste asa cum sunt.'
In pustiu, strig la Tine, Dumnezeule din Cer si Dumnezeule launtric, ajuta-ma sa spun in adevar ca tu esti iubirea mea si ca te iubesc cu toata inima mea. Ajuta-ma sa ma lupt cu indoiala mea si sa o tintuiesc in pamant. Stiu, stiu, este vorba despre lipsa mea de iubire si nu a Ta. Si, totusi, Tu spui ca nu-mi lipseste iubirea, ca m-ai facut din iubirea Ta si m-ai facut sa fiu iubirea Ta si spui ca eu sunt iubire. Simt ca am irosit-o - aceasta iubire din care m-ai creat. Ajuta-ma sa-Ti recunosc iubirea in interior si sa o folosesc spre binele Tau si spre binele tuturor fiintelor Umane ca mine."
Iar acum. Eu, Dumnezeul vostru, va spun:"Copii Mei, voi veniti la Mine. Chiar si in profunzimea caracterului vostru Omenesc, voi progresati spre Mine.
Astazi, am anuntat parca din gura voastra adevaratul stadiu in care va aflati, iar acum nu mai puteti spune ca nu stiu cum va simtiti, va aflati intr-o pozitie in care puteti incepe sa alergati spre Mine.
Acum incepem. Acum disperarea a luat sfarsit. Am terminat cu toate acestea. Orice credeati ca sunteti cu un minut in urma acum nu mai sunteti. Poate ca nu ati fost niciodata. Poate ca nu Mi-ati irosit atat de mult iubirea pe cat ati crezut.
Nici un strop din dragostea Mea nu se iroseste. Nu in voi. Nicaieri. Iubirea Mea este Divina, iar voi sunteti mai mult decat Umani. Nu sunteti doar Umani.
Mutati-va atentia de pe latura Umana, pe cea Divina.
Atentia Mea se concentreaza asupra partii Divine din voi.
VENITI CU MINE!"

( Gloria Wendroff SCRISORI DIN CER)