Astăzi, tigrii au devenit mai rari decât diamantele. Sutele de ani de vânătoare fără milă coroborată cu distrugerea fără precedent a pădurilor în care uriaşele feline îşi aveau sălaşul, şi-au spus, din nefericire, cuvântul.
La ora actuală, unul dintre puţinele sanctuare ale acestui rege neîncoronat al animalelor, este Parcul Naţional Ranthambore din India.
Zona protejată acoperă un adevărat univers exotic, tărâmul tigrilor oferind vizitatorilor imagini unice, care îţi confiscă literalmente imaginaţia, contaminându-te definitiv cu nostalgia întoarcerii în Regatul Tigrilor, unde fiecare apus de soare se transformă într-o invitaţie irezistibilă spre porţile Necunoscutului...
Capitala tuturor tigrilor bengalezi
Datorită măsurilor dure de protecţie, coroborate cu un management eficient, Ranthambore a devenit unul dintre cele mai mari parcuri naţionale din nordul Indiei, precum şi o rezervaţie-cheie pentru supravieţuirea tigrilor.
Cum provocările secolului XXI sunt tot mai diverse, iar problema banilor necesari funcţionării rezervaţiei a devenit tot mai stringentă în contextul crizei economice mondiale, parcul a lansat o reţetă de succes a turismului în natură.
Ranthambore este situat în statul indian Rajasthan, districtul Sawai Madhopur, la circa 180 km de aeroportul din Jaipur, care rămâne principală cale de acces pentru vizitatorii care sosesc din străinătate. Cea mai apropiată staţie feroviara este la doar 11 kilometri de graniţele rezervaţiei. Simplul fapt că aria protejată rezistă şi funcţionează este aproape o minune pentru o ţară ca India, unde fiecare colţ de Natură este asaltat de populaţia aflată într-o creştere haotică, aproape fără limite, şi care a depăşit deja ameţitoarea cifră de 1 miliard de oameni.
Din nefericire pentru cadrul natural unic al acestui colţ de lume, experţii estimează că, pe viitor, populaţia Indiei o va depăşi chiar pe cea a Chinei, fapt care ne face să ne întrebăm cu puţine speranţe : care va fi soartă tuturor animalelor sălbatice care au făcut faima biodiversităţii Indiei?
Dincolo de datele sumbre care se prefigurează spre viitor, cetatea naturală de la Ranthambore se încăpăţânează să reziste, în ciuda tuturor presiunilor şi provocărilor aplicate de milioanele de furnici umane mânate de foame şi mizerie...
Conştient parcă de vremurile dezastruoase care se anunţau pentru animalele acestei ţări suprapopulate, alături de dorinţa de a conserva unul dintre cele mai bune habitate pentru tigri din lume, guvernul indian din anul 1955 a avut o idee strălucită când a decis înfiinţarea Sanctuarului Sawai Madhopur, care va deveni mai târziu cunoscut în întreaga lume sub titulatură de Parcul Naţional Ranthambore.
Una dintre cele mai mari dorinţe ale regretatei femei-politician Indira Gandhi a fost aceea de a salva de la extincţie tigrii, animale sacre ale religiei şi culturii hinduse.
Ameninţate de extinderea activităţilor umane, marile feline vărgate supravieţuiau, încă din acele vremuri, doar în zone izolate, unde accesul oamenilor era dificil pe atunci. Unul dintre acesta adevărate "rezervoare" pentru speranţa tigrilor a fost (şi nădăjduim că va rămâne) Ranthambore. Prin urmare, rezervaţia a fost inclusă de la bun început în celebrul "Proiect Tigru", un program demarat în anul 1973 pentru salvarea tigrilor. Succesul programului a fost şi este puternic contestat şi astăzi, o parte dintre specialişti acuzând că, dacă în anii 1970, în India trăiau circa 5 000 tigri, astăzi mai trăiesc doar 1.500, "graţie" mult-lăudatelor măsuri de protecţie ale Proiectului. Cealaltă grupare a experţilor susţine că dacă nu ar fi existat acest program şi măsurile sale, potrivite sau nu, tigrii ar fi dispărut încă din anii 1990, sub presiunea traficului cu oasele şi organele acestor carnivore, trafic alimentat de cererea incredibil de mare din China, unde fiecare bucăţică din organismul unui tigru este considerată (totalmente fals) drept medicament-minune pentru toate bolile posibile şi imposibile.
În anul 1983, pădurile din apropierea graniţelor originale au fost declarate sanctuare, iar în anul 1991 suprafaţa rezervaţiei de tigri a fost mărită prin includerea sanctuarelor Sawi Man Singh şi Keladevi.
Ranthambore a devenit faimos în lumea întreagă pentru populaţia mare de tigri pe care o adăposteşte şi protejează cu succes, în egală măsură. Este considerat de experţi drept cel mai primitor parc natural din India, unde turiştii pot admira în deplină siguranţă maiestuoasele carnivore. Rezervaţia regilor vărgaţi are o suprafaţa de circa 1.334 kilometri pătraţi şi este situată la marginea unui platou înalt, fiind încadrată de două râuri: la nord curge Banas, iar la sud râul Chambal. În parc există câteva lacuri care asigură apa necesară animalelor pe întreaga durată a sezonului secetos.
Carierele vedetelor vărgate în lumea filmului documentar
Cu toate frumuseţile naturale care încânta privirea, fascinaţia şi magnetismul tigrilor sunt principalele cauze care atrag aici turiştii din toată lumea.
Aici tigrii pot fi uşor zăriţi, uriaşele feline plimbându-se, tacticos, chiar şi în miezul zilei. Pe baza informaţiilor remise de către conducerea parcului, cea mai potrivită perioadă a anului pentru o incursiune printre tigri este între lunile noiembrie şi mai, când în India se instalează sezonul secetos, iar pădurile îşi pierd frunzele, rezultând un cadru natural în care fotografierea şi filmarea tigrilor sunt mult mai facile.
În anul 2005, trăiau 26 de tigri în Ranthambore, număr semnificativ mai mic decât recordul istoric înregistrat în 1982, când nu mai puţin de 44 de exemplare împărţeau acest teritoriu. Conform ultimului recensământ al tigrilor, desfăşurat în anul 2008, la acea dată populaţia regilor vărgaţi se afla, din fericire, pe un trend ascendent, zoologii reuşind să identifice 34 de exemplare. Între aceştia s-au numărat şi 14 pui. Succesele se datorează măsurilor dure anti-braconaj, precum şi avertismentelor adresate sătenilor de a nu se mai aventură în rezervaţie. În plus, parcul naţional a fost "împânzit" la propriu de camere video. Pentru a descuraja braconierii, angajaţii parcului au dreptul de a împuşca fără avertisment orice persoană surprinsă înarmată în rezervaţie, cadavrul acesteia fiind lăsat pe loc, spre a servi drept hrană animalelor junglei.
În total, autorităţile indiene au investit, în decursul timpului, aproximativ 153 milioane $ în eforturile de a crea cea mai sigură rezervaţie de tigri din lume. Măsurile drastice au dus la creşterea numărului tigrilor în asemenea măsură încât, la ora actuală, Ranthambore exportă tigri pentru repopularea altor rezervaţii din India. Primul "export" a fost unul deosebit de spectaculos, constând în tranchilizarea şi transportul cu elicopterul a lui Dara, un impunător mascul adult. Pe data de 28 iunie 2008, Dara a fot translocat în rezervaţia Sariska, la bordul unui elicopter militar de tip Mi-17, însoţit de către comandantul Vimal Raj.
Dar adevăratele vedete ale parcului sunt câţiva tigri deveniţi faimoşi în toată lumea graţie seriei de filme documentare dedicate lor şi produsă de dr. Valmik Thapar, autoritate mondială în viaţa şi obiceiurile tigrilor bengalezi.
Dintre toţi aceştia, tigroaica Machli, poreclită "Domna Lacurilor", a stârnit emoţie şi admiraţie în sufletele oricărui om care i-a urmărit povestea vieţii. Machli şi-a primit numele datorită unui desen particular al dungilor sale de pe corp, desen care sugerează forma unui peşte. Din cauza creşterii braconajului în zonă, Machli fost separată de părinţii ei la o vârstă fragedă, fiind obligată să înveţe, practic de una singură, tainele supravieţuirii. Tigroaica nu s-a lăsat şi a reuşit să devină chiar un exemplar dominant printre tigrii din zonă. Aventurile ei, creşterea şi protejarea puilor, precum şi interacţiunea cu alte "vedete" vărgate precum Baccha şi Bumburam, au constituit clipe unice, surprinse pe peliculă prin strădania lui Valmik Thapar şi a echipei sale de cameramani.
De ce te vei reîntoarce în Ranthambore ?
Cine a apucat să privească, chiar şi o singură dată, un tigru în mediul sau natural, nu-l va uita niciodată. Senzaţia este indescriptibilă, ca o dorinţă mută de a te întoarce pentru a onora prezenţa aproape mistică a unui animal-simbol. Aura şi forţa unui tigru au darul de a subjuga şi fascina orice făptură umană cu un strop de sensibilitate rămasă în suflet.
Dar Ranthambore nu este doar una dintre ultimele fortăreţe ale tigrilor. Rezervaţia oferă adăpost şi condiţii optime de trai şi pentru alte specii de animale, unele dintre ele fiind emblematice pentru fauna Indiei. Norocoşii care au privilegiul să viziteze această lume, încă neîntinată de om, vor observa leoparzi, turme de mistreţi, cerbi sambar, antilope nilgai şi gauri (cele mai mari bovide sălbatice din lume). Celelalte carnivore care populează parcul sunt redutabilii câinii sălbatici dhole, hienele dungate şi urşii furnicari. Dintre feline se întâlnesc tigri, leoparzi, râşi caracal, pisici-leopard, pisici de junglă şi pisici-pescar. Printre prădători se mai numără rateli, lupi, vulpi, manguste, şacali, crocodili şi pitoni.
Flora parcului cuprinde 539 specii de plante diverse. Pădurile cu frunze căzătoare sunt alcătuite în mare măsură din copaci aparţinând speciei Anogeissus pendula. În afară de aceştia, pădurile mai cuprind alte 300 specii de copaci, adăpostind peste 270 specii de păsări şi 30 de mamifere. O altă atracţie a locului este existenţa uriaş arbore banyan - al doilea ca mărime din India.
Parcul - celebru pentru condiţiile sigure de explorare oferite turiştilor - propune călătorii tip safari indian. În fiecare zi, pornesc două curse de safari, una la ora 6.30, cealaltă la 14.30. Fiecare excursie durează aproximativ 3 ore, iar turiştii pot opta pentru tipul de maşină pe care îl consideră cel mai potrivit.
O altă importantă atracţie a rezervaţiei este bătrânul fort cu acelaşi nume, ridicat în secolul al X-lea de către prinţii rajputi, cu rol de apărare împotriva invaziilor musulmane. În interiorul fortului, pot fi încă admirate cele trei temple din piatră roşie de Karauli, dedicate zeităţilor hinduse Shiva, Ganesh şi Ramlalaji.
Turiştii amatori de peisaje sublime pot zăbovi pe malul lacului Padam Talao, cel mai întins ochi de apa din Ranthambore. În apropiere pot fi admirate Jogi Mahal - o minunată clădire din piatră roşie, odinioară conac de vînătoare al membrilor familiei regale din Jaipur - şi banyanul gigant care a sporit faima rezervaţiei.
În Ranthambore se poate ajunge şi pe calea ferată, parcul fiind situat la doar 11 kilometri de staţia Sawai Madhopur, aflat pe linia care leagă megalopolisurile New Delhi şi Mumbai. Ranthambore este conectată pe o serie de trasee de autobuz, care leagă regatul tigrilor de principalele oraşe din Rajasthan.
Pentru cazare, administraţia rezervaţiei a amenajat o serie de bungalow-uri specifice regiunii, unde poţi adormi în condiţii excelente de curăţenie.
Însă fii fără grijă, o noapte petrecută în casele de oaspeţi şi bungalow-urile Maharaja, Sawai Madhopur, Kamdhenu, Jogi Mahal sau Jhoomar Baori este o experienţă de neuitat pentru orice pământean. Odată întors acasă, eşti alt om.
La urmă urmei, câţi oameni au adormit frânţi de oboseala unei excursii în junglă, în timp ce afară împrejurimile răsunau de răgetul pierdut în ceţuri al regilor vărgaţi din Ranthambore?
sursa: http://travel.descopera.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu