J. Krishnamurti, marele filozof şi învăţător spiritual indian, a vorbit şi a călătorit aproape
toată viaţa peste tot în lume, timp de mai bine de cincizeci de ani, în încercarea sa de a transmite
prin cuvinte — care reprezintă conţinutul — ceea ce este dincolo de cuvinte, dincolo de conţinut.
Într-unui din discursurile sale din ultima parte a vieţii i-a surprins pe cei care-l ascultau atunci când i-a întrebat: „Vreţi să ştiţi care e secretul meu?” Toţi cei prezenţi au devenit foarte atenţi. Mulţi dintre ei veneau să-l asculte de douăzeci sau treizeci de ani şi tot nu reuşeau să prindă esenţa învăţăturilor lui. In sfârşit, după toţi aceşti ani, maestrul avea să ofere cheia înţelegerii. „Iată secretul meu”, a continuat el. „Pe mine nu mă deranjează nimic din ceea ce mi se întâmplă.”
Şi fiindcă n-a oferit amănunte, am bănuiala că majoritatea celor care îl ascultau au rămas şi
mai nedumeriţi decât înainte, însă implicaţiile acestei afirmaţii simple sunt profunde.
Ce implicaţii are faptul că nu mă deranjează ceea ce mi se întâmplă? Acest lucru implică o
armonizare interioară cu ceea ce se întâmplă. „Ceea ce s întâmplă” se referă, desigur, la acest
moment aşa cum este el, iar el întotdeauna este deja aşa cum este. Se referă la conţinut, la forma pe care o îmbracă momentul acesta — singurul moment care există vreodată. A fi în armonie cu ceea ce este înseamnă a nu opune rezistenţă interioară faţă de ceea ce se întâmplă. Înseamnă a nu pune etichetele mentale de bun sau răi, ci a permite ca ceea ce este să existe pur şi simplu. Înseamnă oare aceasta că nu mai întreprindeţi nimic pentru a induce schimbarea în viaţa voastră?
Dimpotrivă. Când fundamentul pe care vă construiţi acţiunile este armonizat în interior cu
momentul prezent, acţiunile voastre primesc forţă de la inteligenţa Vieţii însăşi.
Fragment din ECKHART TOLLE - Un pământ nou Capitolul 7: Aflaţi cine sunteţi cu adevărat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu